Într-o analiză asupra impactului războiului din Ucraina asupra regiunii în care instituția financiară activează, BERD apreciază că economia României va crește în acest an cu 2,8%, prognoză în scădere cu 1,6 puncte procentuale față de estimarea din noiembrie, relatează Mediafax. În 2023, economia ar urma să crească cu 4,2%.

Economiile din regiunile BERD au înregistrat o expansiune estimată la 6,6% în 2021, după ce s-au contractat cu 2,6% în 2020, pe măsură ce restricțiile legate de Covid-19 au fost eliminate treptat, iar mobilitatea persoanelor a revenit la nivelurile anterioare pandemiei.

BERD preconizează că avansul va încetini la 1,7% în 2022, ceea ce reprezintă o revizuire în scădere cu 2,5 puncte procentuale în raport cu prognoza făcută în noiembrie 2021, în condițiile în care invazia Rusiei în Ucraina a avut un impact profund asupra economiilor din regiunile BERD, precum și la nivel global.

În 2023, se preconizează că în regiunile BERD creșterea economică se va accelera până la 5 %. Proiecțiile sunt supuse unui grad excepțional de ridicat de incertitudine, inclusiv riscuri majore pentru o scădere considerabilă, în cazul în care ostilitățile se intensifică sau dacă exporturile de gaze sau de alte produse de bază din Rusia vor fi restricționate.

După ce forțele armate rusești au invadat Ucraina la 24 februarie 2022, economia mondială s-a confruntat cu cel mai mare șoc în aprovizionare de la începutul anilor 1970. Rusia și Ucraina furnizează o parte disproporționat de mare din produsele de bază, de la energie la metale și de la alimente la îngrășăminte (inclusiv amoniac și potasă, exportate și de Belarus). Prețurile produselor alimentare, petrolului, gazelor și metalelor au crescut brusc, deoarece piețele au anticipat o reducere majoră a exporturilor din Rusia, Ucraina și Belarus.

Penuria de mărfuri a început să se răsfrângă asupra lanțurilor de aprovizionare.

Presiunile inflaționiste au fost mai mari în economiile cu venituri mai mici, unde produsele alimentare de bază și energia reprezintă o pondere mai mare în consum. Economiile cu venituri mai mici au înregistrat, de asemenea, o deteriorarea a balanței de cont curent, precum și a balanțelor fiscale în cazurile în care guvernele au intervenit pentru subvenționarea alimentelor. Economiile nord-africane și Libanul au fost deosebit de expuse la reducerea ofertei mondiale de grâu, notează BERD.

În plus, economiile din Europa Centrală sunt strâns integrate în lanțurile de aprovizionare cu Ucraina.

Din cauza lipsei livrărilor de piese din Ucraina, o serie de fabrici de automobile au fost nevoite să suspende parțial sau total producția și să caute furnizori alternativi pe măsură ce ostilitățile s-au intensificat.

În plus, Europa a fost martora celei mai mari deplasări forțate de persoane de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, cu fluxuri majore de refugiați în Ungaria, Moldova, Polonia, Republica Slovacă și alte economii. Dacă istoria Europei este o călăuză, migranții relativ calificați din Ucraina ar putea oferi un impuls pentru Europa, care îmbătrânește rapid.

Pe termen scurt, însă, economiile beneficiare se confruntă cu presiuni fiscale și provocări administrative pe măsură ce își extind oferta de școlarizare, locuințe și asistență medicală. În urma invaziei, o serie de economii, în special din Europa Centrală și din statele baltice, au anunțat obiective mai mari pentru cheltuielile militare în anii următori, ceea ce a contribuit și mai mult la creșterea cheltuielilor fiscale.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)