BestJobs: În 2022 va crește competiția pentru talente, iar angajații își vor schimba jobul mai des
Numărul 1, 12-18 ian. 2022 » Analize și sinteze
Tendința angajaților români de a căuta noi oportunități de joburi, digitalizarea și munca remote au dus la schimbări semnificative pe piața muncii în 2021. Potrivit datelor de pe platforma BestJobs, numărul de joburi active a crescut cu 25% față de anul anterior și mai mult de jumătate (56%) dintre ele s-au adresat specialiștilor cu muncă la birou (candidații white-collar), relatează Mediafax. Salariile au crescut în toate domeniile de activitate, de la 16% în IT / Telecom la 31% în Vânzări și tot atât în Marketing.
Numărul de oportunități remote a crescut cu 40% față de 2020, înregistrându-se 1,8 milioane de aplicări din partea candidaților, dar și aproximativ 30.000 de căutări după cuvântul cheie, plasând „remote” în topul celor mai căutate activități de pe platformă.
În 2021, 91% dintre candidații activi pe BestJobs și-au exprimat preferința de a ști salariul pentru poziția la care aplică încă de la citirea anunțului. Printre domeniile cu cele mai mari salarii în 2021 s-au numărat IT / Telecom, cu un salariu mediu net de 1.629 euro, Medicină / Sănătate, cu un salariu mediu net de 1.433 euro, și Inginerie și Management, cu 1.200, respectiv 1.222 euro pe lună, conform raportului BestJobs. Pozițiile cu cele mai mici salarii medii nete s-au înregistrat în domenii precum Administrativ / Secretariat, cu 771 euro, Call Center, cu 797 euro, și Turism / Horeca, cu 879 euro.
Piața muncii din 2022 va fi marcată de mobilitatea crescută a angajaților, provocările recrutorilor de a atrage candidați potriviți și lansarea de beneficii extrasalariale.
Recrutarea va constitui o provocare pentru angajatori și în 2022, avându-se în vedere deficitul forței de muncă de pe piața din România. În plus, 67% dintre angajații români plănuiesc să își schimbe jobul în 2022, după ce, în 2021, 62% dintre ei considerau că nivelul de stres a crescut, iar bunăstarea a devenit o prioritate în selecția locului de muncă.
Pe măsură ce numărul de joburi crește și cererea de forță de muncă depășește oferta, companiile se văd nevoite să facă eforturi suplimentare pentru a atrage, dar și pentru a păstra specialiștii potriviți. Astfel, 45% dintre recrutori sunt de părere că le va fi mai greu să atragă candidați în 2022, comparativ cu ultimii doi ani.
Pentru 2022, 52% dintre angajați se așteaptă la o creștere salarială, iar 35% dintre specialiștii în resurse umane estimează creșteri cuprinse între 10 și 15%. Printre beneficiile extrasalariale pe care și le doresc candidații se numără decontarea transportului (39%), acordarea de bonusuri de performanță (38%), participarea la programe de dezvoltare personală (30%) și asigurare privată de sănătate sau abonament la o clinică medicală privată (29%).
Pe lângă creșterile salariale și extinderea beneficiilor, recrutorii iau în calcul întărirea strategiilor de employer branding, împreună cu facilitarea programelor de wellbeing, pentru asigurarea stării de bine a angajatului.
Cum 2021 a conturat mai clar prioritățile pe plan personal, printre așteptările angajaților de la angajator, în 2022 se regăsesc nevoia de a-și vedea munca apreciată (69%), de a avea un echilibru mai bun între viața personală și cea profesională (29%), dar și libertatea de a alege de unde să lucreze (27%). Acestora li se adaugă așteptarea ca angajatorul să fie flexibil cu privire la forma de colaborare (CIM, PFA sau SRL), în special pentru recrutarea seniorilor din domeniul IT.
„Suntem martorii unei schimbări majore în dinamica dintre candidați și angajatori, cum nu am mai văzut de mulți ani și cum nu ne așteptam să vedem în timp de pandemie. Piața muncii în 2022 se arată favorabilă candidaților, care sunt acum în poziția de a stabili noi tendințe în modul de lucru, dar și în beneficiile obținute”, a afirmat Andrei Frunză, CEO BestJobs România.
Munca remote și importanța abilităților digitale rămân tendințe de bază și în 2022, iar nevoia de eficientizare a procesului de recrutare devine prioritate pentru angajatori.
Noul an va moșteni tendințe din 2021, care au câștigat tot mai mult teren și și-au dovedit relevanța. Astfel, după doi ani în care angajatorii au putut observa că productivitatea crește chiar și atunci când angajații muncesc de la distanță, modul de lucru remote rămâne o opțiune viabilă chiar și în condițiile revenirii la „normalul” pre-pandemic. Astfel, domeniul resurselor umane trece printr-o transformare digitală, în direcția creării unor experiențe mai bune în recrutare, dar și a construirii unui brand de angajator cât mai solid.
În plus, angajații au căpătat deja lejeritatea dezvoltării pe plan profesional și sunt acum mai mult ca oricând pregătiți pentru schimbări neprevăzute și reconversie profesională. Așadar, investițiile în creșterea abilităților, în special a celor digitale, rămâne o prioritate pentru candidați și își doresc sprijin din partea angajatorilor.
Selecția și intervievarea online a angajaților au apărut ca o necesitate, dar au dat roade în eficientizarea procesului de recrutare și devin un obicei tot mai des întâlnit. Instrumentele online de analiză a CV-urilor, serviciile de headhunting și strategiile de a ajunge și a aborda candidații pasivi completează direcția de eficientizare a procesului de recrutare în 2022, iar alegerea unui partener potrivit care să faciliteze demersurile devine esențială.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Împreună, sub semnul emblematic al bradului și colindelor
Târgul „Gaudeamus”, ediția 2024, o reușită reîntâlnire a cărții cu cei care o prețuiesc
Casele au amintiri. O stradă-muzeu în apropierea kilometrului 0 al Capitalei
Începe restaurarea unei bijuterii istorico-arhitecturale, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial