Într-un moment în care fermierii europeni se pregătesc să împrăștie îngrășăminte pe câmp, prețurile ridicate la azot nu le lasă altă opțiune decât să utilizeze mai puține îngrășăminte și să transfere costurile mai departe de-a lungul lanțului alimentar, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres. Pentru cei care cultivă porumb și grâu este pentru prima dată când sunt expuși cu adevărat la o criză a îngrășămintelor, alimentată de scumpirea energiei, restricții la export și sancțiuni comerciale. În prezent costă mult mai mult să cumperi îngrășămintele necesare pentru culturile de iarnă, iar aceste cheltuieli suplimentare ar putea să îi determine pe fermieri să planteze mai puține culturi de primăvară, care sunt responsabile pentru o treime din producția de cereale a Europei.

Analiștii de la VTB Capital estimează că Europa ar putea să se confrunte cu un deficit de aproximativ 9% din necesarul anual de îngrășăminte pe bază de azot în primul semestru. Alimentele ar putea să se scumpească dacă culturile agricole vor avea de suferit sau dacă prețul produselor agricole va crește.

Mulți fermieri nu și-au asigurat încă necesarul de îngrășăminte, așteptând până în ultimul moment în speranța că prețurile vor scădea sau ar putea decide să împrăștie o cantitate mai mică decât de obicei.

În Ungaria, utilizarea îngrășămintelor pe bază de azot ar putea scădea cu 30 până la 40% în acest sezon, ceea ce va afecta randamentul culturilor, susțin specialiștii.

Îngrășămintele pe bază de azot sunt cruciale pentru creșterea culturilor în primăvară și sunt, de asemenea, și îngrășămintele cele mai afectate de criza energetică din Europa, pentru că sunt produse prin utilizarea gazelor naturale. Analiștii de la VTB susțin că deficitul din primul semestru pentru acest tip de îngrășăminte ar putea ajunge la șapte milioane de tone.

Chiar dacă criza gazelor naturale din Europa s-a mai calmat în ultimele săptămâni, și unele firme precum Yara International ASA au repornit capacitățile de producție de îngrășăminte, aprovizionarea este în continuare una limitată.

„Cumulat cu lipsa de îngrășăminte importate, impactul va fi resimțit mai puternic. Culturile vor avea de suferit în termini de calitate și cantitate”, menționează producătorul român de îngrășăminte Azomureș, care se numără printre firmele care și-au redus producția.

Piața europeană a îngrășămintelor se confruntă și cu amenințări mai ample, precum restricțiile la export introduse de Rusia și China și sancțiunile impuse pentru livrările de potasiu din Belarus.

În aceste condiții, analiștii de la firma franceză de consultanță Agritel estimează că fermierii din Franța și Germania și-au asigurat aproximativ 70% din necesarul lor de îngrășăminte pe bază de azot pentru acest an. În țările din bazinul Mării Negre precum Ucraina și România, gradul de acoperire este chiar mai mic.

În contextul prețurilor ridicate la cereale, este atractiv în continuare să cultivi grâu și porumb, însă folosind mai puține îngrășăminte apar unele riscuri. Analistul Agritel, Isaure Perrot, estimează că reducerea cu 15% a cantităților de îngrășăminte aplicate culturilor de grâu duce la diminuarea randamentelor cu 5% și ar putea afecta și conținutul de proteine al grâului.

O producție mai mică de cereale ar fi o nouă veste proastă pentru securitatea alimentară, în condițiile în care prețurile record la nivel mondial afectează deja consumatorii și ar contribui la o inflație și mai mare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)