Ani de zile, Fondul Monetar Internațional (FMI) a colectat miliarde de dolari în taxe de la cei mai mari debitori ai săi, o practică penalizatoare pentru cei care au cea mai mare nevoie. Acum, odată cu reumplerea vistieriei și dobânzile ridicate, creditorul global de ultimă instanță ia în considerare acordarea unei pauze, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Zilele trecute, FMI a dat publicității un comunicat în care menționa că "un număr" de membri ai Board-ului sunt deschiși la revizuirea politicilor privind suprataxele, respectiv taxele percepute statelor ce se împrumută mai mult decât cota alocată sau au nevoie de mai mult timp pentru achitarea împrumutului. Ratele au depășit 8% la unele împrumuturi, povara de peste șase miliarde de dolari fiind resimțită de o serie de țări, inclusiv Argentina, Egipt și Ucraina.

Luiz Inacio Lula da Silva, liderul Braziliei, țara care deține anul acesta președinția rotativă a G20, a promis să facă din reducerea taxelor principala problemă, pe fondul solicitărilor sale de reformare a sistemului financiar internațional. Chuy Garcia, membru al Camerei Reprezentanților din SUA, intenționează să reintroducă legislația din 2022 pentru revizuirea și renunțarea la suprataxe, a anunțat biroul său. FMI a descris taxele ca fiind o parte necesară a modelului său financiar, menit să descurajeze împrumuturile prea mari și perioada prea lungă de achitare. Debitorii și sprijinitorii lor spun că astfel se epuizează resursele necesare pentru lucruri esențiale, cum ar fi alimentele și îngrijirea sănătății.

Board-ul FMI intenționează să discute problema la o reuniune programată în iunie, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-și păstreze anonimatul. Nu se știe câți membri ai Board-ului sprijină ideea reducerii suprataxelor.

"În această situație de furtună perfectă, este exagerat să te confrunți cu astfel de suprataxe". Acestea fac ca împrumuturile din alte surse, inclusiv China, să fie mai atractive și riscă să scadă influența FMI, a apreciat Michael Galant de la think thank-ul Center for Economic and Policy Research.

Taxele se percep de ani, dar dobânzile mai ridicate pe plan global, în special de la Rezerva Federală a SUA și Banca Centrală Europeană, fac ca rata totală la unele credite de la FMI să depășească acum 8%, dublu față de nivelul de dinaintea pandemiei.

Reprezentanții FMI nu au dorit să comenteze informația.

"Țările care au cea mai mare nevoie de resurse pentru dezvoltare sunt de obicei cele mai penalizate. FMI ar trebui să instituie un cadru care să fie "propice pentru țările sărace, care să aibă acces mai bun și mai ridicat la resurse", a explicat Mauricio Carvalho Lyrio, ambasadorul brazilian care gestionează agenda G-20 agenda anul acesta.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)