Planul Europei de a elimina autovehiculele echipate cu motoare cu ardere internă a pus bătrânul continent în avangarda luptei pentru protejarea mediului înconjurător, însă, fără progrese în ceea ce privește înnoirea parcurilor auto din țările sărace, adoptarea automobilelor electrice de către țările bogate nu va fi suficientă pentru a ține sub control încălzirea globală, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres.

Un exemplu este Nairobi, capitala Kenyei, unde flota de vehicule se dublează la fiecare opt ani și cei aproximativ 4,5 milioane de locuitori ai săi se bazează pentru transport pe o rețea de maxi taxi denumită Matatus. Chiar dacă au avantajul că sunt ieftine, acestea sunt în general autovehicule mai vechi care funcționează pe motorină.

Chiar dacă aproape toată creșterea populației globului până în 2050 ar urma să aibă loc în țările în curs de dezvoltare, mii de orașe din Africa, Asia și America Latină ar putea să folosească timp de mai multe decenii camionete, autobuze și motociclete care funcționează cu combustibili fosili, susține Rob de Jong, responsabil pentru divizia de mobilitate din Programul Națiunilor Unite pentru Mediu. „Dacă vehiculele electrice vor fi introduse doar în SUA, Finlanda și Țările de Jos, nu vom atinge țintele convenite în Acordul de la Paris. Avem nevoie ca vehiculele cu emisii reduse sau zero să fie introduse și în țările cu venituri mici și medii”, a spus Rob de Jong.

Din ce în ce mai multe autovehicule electrice sunt vândute în SUA, China și Europa, unde primele acordate de state la achiziționarea acestora, precum și investițiile în infrastructura de încărcare, fac să fie mai ușor pentru consumatori să renunțe la automobilele cu ardere internă. Cu toate acestea, în multe țări în curs de dezvoltare, lipsa resurselor guvernelor și infrastructura învechită reprezintă obstacole majore în tranziția la automobilele electrice.

Potrivit unui studiu realizat de Universitatea Oxford, statele bogate sunt responsabile pentru cea mai mare parte a încălzirii globale, provocată de activitatea umană, în condițiile în care trei sferturi din emisiile industriale provin din America de Nord, Europa și China. Africa este responsabilă pentru doar 3% din total, dar ponderea sa ar urma să urce rapid, odată cu creșterea populației.

Țări precum Uganda și Maroc au introdus deja măsuri destinate creșterii calității sutelor de mii de automobile second-hand care sunt importante în fiecare an din Occident. Majoritatea acestor vehicule au o vechime cuprinsă între 16 și 20 de ani, ceea ce înseamnă că ele contribuie la agravarea poluării aerului în regiune.

Una dintre probleme este că producătorii auto mondiali își concep autoturismele, camionetele și motocicletele pentru a-i atrage pe consumatorii din Occident, ignorând nevoile potențialilor consumatori din țările sărace, spune Rob de Jong. „Nu vrem un Tesla Model S. Avem nevoie de un mic vehicul urban care să coste 10.000 de dolari. Nu vrem un Harley-Davidson sau o Vespa, vrem o motocicletă electrică care să coste 1.500 de dolari, să fie rezistentă și să poată transporta trei oameni și o capră”, a subliniat Rob de Jong.

Mai multe start-up-uri locale de producție de autovehicule electrice au apărut de-a lungul Africii în încercarea de a profita de această cerere potențială. Cererea pentru vehicule pe baterie depășește cu mult oferta în multe state. Cu toate acestea, fără un sprijin instituțional suplimentar și resursele de care dispune un mare producător auto, extinderea operațiunilor locale de producție, precum și electrificarea flotelor auto rămân obiective greu de atins.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)