Suedia este pe punctul de a trece la un nou nivel în parcursul său spre o societate fără numerar, în condițiile în care pandemia de coronavirus riscă să ducă bancnotele și monedele cu un pas mai aproape de dispariție, transmite Bloomberg, preluată de Agerpres. Guvernatorul Băncii Centrale a Suediei (Riksbank), Stefan Ingves, a declarat recent că unii tineri suedezi „habar nu au” cum arată banii reali. Însă acesta este un viitor care îi îngrijorează pe Ingves și pe alții, guvernatorul spunând că parlamentarii ar putea fi nevoiți să intervină înainte să fie prea târziu.

„Dacă se sting luminile, trebuie să avem suficient numerar fizic în această țară îndepărtată, astfel încât să putem reveni la utilizarea banilor fizici dacă există o problemă serioasă”, a spus Ingves.

Suedia încearcă acum să abordeze problema lipsei de numerar în mijlocul unei pandemii care face din contactul cu numerar un risc de sănătate și, în consecință, mai puțin popular ca niciodată. Metoda de preferată de plată în aceste zile este fără contact, pentru o siguranță maximă a sănătății.

Banca suedeză Klarna AB estimează că 73% dintre plățile efectuate cu cardul de către clienții săi sunt acum fără contact, în creștere față de 63% înainte de pandemie. „Oamenii nu vor să atingă monede și bancnote sau să apese butoane” iar coronavirusul „a accelerat această tendință”, a spus Viveka Soderback, manager la Klarna.

Conform celor mai recente date, Suedia are mai puțini bani în circulație decât oriunde în lume, aproximativ 1% din Produsul Intern Brut. Comparativ, în SUA, ponderea este 8% și în zona euro este de peste 10%. Un sondaj realizat în luna iulie arată că trei sferturi dintre suedezii cu vârsta cuprinsă între 18 și 34 de ani nu au utilizat niciodată sau foarte rar bani numerar.

Guvernatorul Ingves spune că problema lipsei numerarului ridică și unele chestiuni „practice” cu privire la rolul unei bănci centrale. De aceea, Riksbank și-a făcut o planificare avansată pentru a afla cum să rămână o instituție relevantă și cum să se asigure că cetățenii nu se regăsesc brusc fără acces la banii reali.

„Avem nevoie de o definiție a mijlocului legal de plată adecvat erei digitale”, a spus recent guvernatorul Ingves, adăugând că guvernul va trebui, de asemenea, să elaboreze o legislație care să oblige băncile și companiile „să mențină o capacitate minimă” de gestionare a banilor lichizi.

În 2017, Riksbank a început să analizeze fezabilitatea emiterii unei monede digitale, iar la începutul acestui an a promovat un proiect-pilot pentru a identifica ce tip de tehnologie este necesară pentru a lansa așa-numita coroană electronică. Între timp, unul dintre ultimele bastioane ale numerarului, banii de buzunar ai copiilor, dispare și el în Suedia. Doar 16% dintre copiii suedezi primesc alocații regulate sub formă de bancnote și monede reale, arată un sondaj realizat de Sifo în iunie. În aceste condiții, cel mai mare creditor din Suedia, Svenska Handelsbanken AB, a introdus o pușculiță digitală pentru a ajuta copiii să-și gestioneze banii de buzunar prin intermediul telefoanelor lor mobile.

Însă următoarea generație de copii din Suedia ar putea să nu știe ce este o pușculiță tradițională, care va deveni un obiect similar cu telefoanele cu disc.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)