Activele financiare ale sectorului administrațiilor publice au scăzut cu 1,2 puncte procentuale (pp) în trimestrul al doilea din 2023, comparativ cu perioada similară a anului anterior, ajungând la 23,1%, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), citate de Agerpres. Evoluția descendentă a fost determinată, în principal, de scăderea cu 1,4 pp a stocului participațiilor și acțiunilor/unităților fondurilor de investiții, până la nivelul de 8,5% din PIB. Creditele acordate de administrațiile publice au ajuns la un nivel de 1,9% din PIB (în scădere cu 0,4 pp), evoluție dată, în mare parte, de rambursările efectuate de societățile nefinanciare pentru creditele acordate de administrația centrală.

Pentru celelalte categorii de active financiare s-a remarcat, însă, o tendință ascendentă. Astfel, disponibilitățile de natura numerarului și depozitelor au înregistrat o majorare de 25,5% în termeni nominali, față de trimestrul II 2022, însă în termeni relativi, creșterea a fost de doar 0,7 pp, până la nivelul de 6,5% din PIB. Alte conturi de primit (taxe, impozite, contribuții sociale, creanțe comerciale, sume datorate de agenții economici autorităților publice și creanțe externe) au crescut cu 0,1 pp, până la nivelul de 5,9% din PIB.

"Angajamentele financiare ale administrației publice, exprimate ca pondere în PIB, au crescut cu 4,6 pp, ajungând la 51,7% la finele trimestrului II 2023. Această evoluție a fost determinată, în principal, de emisiunile de titluri de stat efectuate de Ministerul Finanțelor în vederea finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei guvernamentale și sunt reflectate în cadrul instrumentului financiar titluri de natura datoriei, care au crescut cu 4,5 pp în perioada analizată, ajungând la 35,3% din PIB", menționează BNR.

O tendință similară a consemnat și stocul altor conturi de plătit, care a atins un nivel de 8,8% din PIB, în creștere față de T2 2022 cu 0,4 pp ca urmare, în principal, a înregistrării sumelor datorate societăților nefinanciare în contextul măsurilor întreprinse de stat pentru reducerea impactului rezultat din creșterea prețurilor energiei. Creditele angajate au înregistrat o majorare de 9,6% în termeni nominali, față de trimestrul II 2022, însă în termeni relativi, s-au diminuat cu 0,2 pp, până la nivelul de 6,8% din PIB, datorită emisiunilor de titluri de stat nenegociabile destinate populației din cadrul programului Tezaur7, lansate în perioada analizată.

Sectorul administrațiilor publice a consemnat în trimestrul al doilea al acestui an un necesar net de finanțare în cuantum de 1% din PIB, față de 0,5% din PIB cât înregistra în trimestrul II 2022. Administrația centrală a prezentat un necesar net de finanțare de 1% din PIB, comparativ cu 0,5% din PIB în același trimestru al anului anterior, iar administrațiile locale au înregistrat o capacitate netă de finanțare în ambele trimestre analizate, și anume 0,01% din PIB în trimestrul II 2023 și 0,1% din PIB în trimestrul II 2022. Administrațiile de securitate socială au consemnat un necesar net de finanțare de 0,03% din PIB în trimestrul II 2023, comparativ cu 0,1% din PIB în trimestrul II 2022.

Conturile financiare naționale trimestriale ale administrațiilor publice sunt o componentă a statisticii finanțelor guvernamentale și o sursă de date pentru elaborarea notificării fiscale. Principalele surse de date utilizate în compilarea conturilor financiare ale administrațiilor publice sunt: date administrative, statistici monetare și financiare și statistica balanței de plăți, subliniază BNR.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)