Consumul gospodăriilor populației este așteptat să redevină în anul curent și să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în condițiile accelerării semnificative a creșterii venitului disponibil real, dar și în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației, conform Minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României din 20 august 2024, relatează Agerpres. "S-a observat că, similar previziunilor precedente, consumul gospodăriilor populației este așteptat să redevină în anul curent și să rămână în 2025 principalul determinant al avansului PIB, în condițiile accelerării semnificative a creșterii venitului disponibil real - sub influența majorărilor de salarii și transferuri sociale suprapuse traiectoriei descendente relativ mai joase a ratei inflației -, dar și în contextul nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele și depozitele populației", se arată în minuta BNR.

O contribuție însemnată la dinamica PIB va continua probabil să vină și din partea formării brute de capital fix, a cărei creștere este așteptată să încetinească totuși considerabil în 2024-2025, după accelerarea puternică din 2023, dar să rămână alertă din perspectivă istorică, pe fondul atragerii și utilizării unui volum important de fonduri europene, însă în scădere față de 2023 și în contextul unor incertitudini însemnate asociate programelor și execuțiilor bugetare, precum și tensiunilor geopolitice și evoluțiilor economice din Europa, au remarcat membrii Consiliului.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au discutat perspectiva activității economice, arătând că aceasta este așteptată să-și accelereze creșterea pe ansamblul intervalului 2024-2025, deși ceva mai puțin decât în prognoza precedentă, pe fondul decelerării inflației și al redresării treptate a cererii externe, dar mai ales sub impactul conduitei politicii fiscale și al utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

În ceea ce privește perspectiva apropiată, membrii Consiliului au convenit ca fiind probabilă o creștere ceva mai solidă a economiei în trimestrele II și III 2024 decât cea anticipată în luna mai, implicând o mărire ușoară a excedentului de cerere agregată și revenirea acestuia în apropierea valorilor previzionate anterior, precum și o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB pe parcursul intervalului.

Totodată, în urma evaluării indicatorilor relevanți, s-a concluzionat că, în trimestrul II, consumul privat a rămas principalul determinant al creșterii economice, iar din partea formării brute de capital fix este posibil un aport mărit, în principal pe seama activității din construcții.

Membrii Consiliului au arătat că datele statistice revizuite recent indică o creștere cu 0,7% a activității economice în trimestrul I 2024, mai modestă decât cea anticipată, evoluție ce implică o restrângere a excedentului de cerere agregată și în acest interval.

Conform noilor date, avansul în termeni anuali al PIB s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, la 0,5%, de la 3% în precedentele trei luni.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că ameliorarea perspectivei inflației în raport cu prognoza precedentă, mai cu seamă pe termen foarte scurt și în condițiile unor incertitudini încă ridicate asociate previziunilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, justifică o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea adecvării restrictivității conduitei politicii monetare din perspectiva asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.

În acest context, s-a subliniat că un mix echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

De asemenea, s-a reiterat importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.

În aceste condiții, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5%, de la 6,75%. Totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,5%, de la 7,75%, și scăderea ratei dobânzii aferente facilității de depozit la 5,5%, de la 5,75%. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)