Marea provocare macroeconomică a României, începând cu 2021, este corecţia deficitului bugetar, a dezechilibrului macroeconomic, în condiţiile în care este îndoielnic că pieţele internaţionale vor accepta deficite mari ani în şir, se arată într-un raport trimestrial al BNR, citat de Mediafax. Această corecţie presupune un program pe câţiva ani, în concordanţă cu solicitarea CE, care să ducă deficitul aproape de 3% din PIB. „Corecţia nu poate şi nu trebuie să fie brutală, este bine să se întindă pe câţiva ani. O corecţie brutală ar plonja economia în mare necaz”.

Potrivit analiştilor BNR, este obligatoriu să evităm ca economia românească să intre într-o spirală de criză foarte periculoasă. „Trebuie făcută distincţie între cheltuieli permanente şi cheltuieli one-off, cauzate de nevoia de a atenua efectele epidemiei. Dacă revenirea economică va fi mai anevoioasă în 2021 decât cea anticipată şi ar fi nevoie de susţinere temporară a activităţii economice, este probabil că, într-un context judecat la scara europeană, să se disocieze o corecţie pe componenta structurală a deficitului total de cheltuieli nepermanente”.

Un rol important în echilibrarea deficitului îl pot avea fondurile europene, care pot uşura corecţia şi pot susţine cererea agregată prin cheltuieli guvernamentale suplimentare de 2%-2,5% din PIB anual (net de contribuţia la bugetul UE), dar şi producţia internă. Astfel, banii europeni ar ajuta finanţarea balanţei de plăţi, iar fonduri europene importante ar susţine puternic activitatea firmelor private direct şi indirect. „Este vital ca absorbţia de fonduri europene să fie cât mai mare în anii imediat următori (să fie upfront), când ar trebui să facem corecţie macroeconomică”.

În plus, România trebuie să crească nivelul de colectare a veniturilor fiscale, capitol la care are multe de recuperat, inclusiv în privinţa colectării TVA. „Plaja veniturilor fiscale în noile state intrate în UE în 2004 şi 2007 este 32%-38% din PIB (cu medie 34%-35%), în timp ce în România nivelul este mult sub, mai puţin de 27% din PIB în 2019. Polonia, Bulgaria în UE sunt cazuri elocvente pentru reforma mecanismelor de colectare, creşterea bazei de impozitare, pentru informatizarea sistemului de colectare, care au adus la bugetul public puncte procentuale din PIB”.

Potrivit celei mai recente prognoze a Guvernului, România va avea în 2020 un deficit bugetar de 8,6% din PIB, iar contracţia PIB a fost revizuită de Comisia Naţională de Prognoză la 3,8%, aproape de scenariul emis de Consiliul Fiscal ( 4-6% declin al PIB).

Situaţia ar putea fi agravată de asumarea unor cheltuieli bugetare suplimentare, cum este majorarea pensiilor in această toamnă. „Un risc sistemic mare este posibil prin agravare stării bugetului public, a finanţelor publice, destabilizarea economiei dacă se majorează punctul de pensie cu 40%, ceea ce ar duce la o creştere a deficitului bugetar în 2021 la peste 11% din PIB. Am avea o reacţie a pieţelor financiare ce ar putea afecta grav economia, îngreunând revenirea în 2021. În loc de o corecţie macroeconomică ordonată, pe mai mulţi ani, am fi obligaţi la o corecţie dezordonată, foarte costisitoare economic şi social”, se arată în raportul BNR.