Incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne sunt cele mai importante două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, la adresa stabilității financiare, potrivit Raportului asupra stabilității financiare al Băncii Naționale a României, citat de Agerpres. „Principalele riscuri la adresa stabilității financiare din România au rămas la niveluri ridicate, relativ similare comparativ cu Raportul anterior și cu evaluările de risc la nivel european, în condițiile menținerii unor incertitudini multiple la nivel global, atât ca urmare a escaladării tensiunilor geopolitice și a intensificării conflictelor armate, cât și pe fondul unui an electoral important pe plan internațional, de natură a modifica mixul de politici implementate la nivelul principalelor economii ale lumii. Pe plan intern, creșterea activității economice s-a menținut la niveluri moderate, iar adâncirea deficitelor gemene rămâne cel mai important factor de risc. În acest context, cele mai importante două riscuri sistemice, clasificate la nivel sever, sunt: incertitudinile la nivel global în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, perspectiva fiind de accentuare a acestora în perioada următoare și deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne”, se spune în Raport.

Conform documentului, celor două riscuri sistemice de nivel sever li se adaugă alte două riscuri sistemice, de nivel moderat, respectiv riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare.

BNR menționează că, la nivel global, provocările la adresa stabilității financiare au consemnat evoluții mixte. Pe de o parte, procesul dezinflaționist a continuat în majoritatea economiilor, inclusiv fără scăderi substanțiale ale activității economice (soft landing), susținând apetitul pentru risc pe piețele financiare internaționale. Pe de altă parte, contextul extern continuă să fie caracterizat de perspective modeste de creștere economică, în special la nivel european, precum și de un grad ridicat de incertitudine.

Potrivit raportului BNR, riscurile la adresa stabilității financiare pe plan internațional sunt amplificate de un nivel ridicat al datoriei suverane, ce limitează spațiul fiscal necesar pentru a gestiona eventuale noi șocuri în actualul context geopolitic. De asemenea, îndatorarea se menține ridicată și la nivelul sectorului privat și există semne cu privire la deteriorarea calității creditelor în anumite segmente ale pieței, îndeosebi cel imobiliar comercial, deși, până în prezent, impactul asupra sectorului bancar a fost limitat.

„Evenimentele geopolitice pot avea, totodată, implicații semnificative asupra stabilității financiare, generând provocări atât pentru populație, cât și pentru firme. Astfel de evenimente pot perturba comerțul global și pot crește prețurile mărfurilor. Mai mult, ele pot conduce la o volatilitate mai mare a pieței financiare, afectând fluxurile de capital, cursurile de schimb și marjele de dobândă. Fluctuațiile puternice, dar scurte ale pieței de capital din luna august au arătat cum pozițiile cu efect de levier pot amplifica reacțiile la știrile macroeconomice negative din SUA cu privire la piața muncii și acțiunile băncii centrale, dezvăluind vulnerabilități structurale ale sistemului financiar global care ar putea afecta stabilitatea financiară din UE”, se mai arată în raport.

Astfel, riscul unor corecții abrupte pe piețele financiare internaționale rămâne important, în contextul în care prețurile activelor financiare cu profil de risc mai ridicat și-au păstrat, în ansamblu, tendința ascendentă de la publicarea Raportului precedent, în pofida unor corecții temporare și a unor episoade de amplificare a volatilității. Deși corecțiile au fost de scurtă durată, acestea evidențiază senzitivitatea piețelor financiare la evoluțiile macroeconomice din principalele economii dezvoltate, precum și fragilitatea încrederii investitorilor în contextul actual marcat de incertitudini pe plan macroeconomic și geopolitic.

BNR menționează că deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne continuă să reprezinte unul dintre principalele riscuri sistemice la nivel național. Datele aferente primei părți a anului 2024 indică o adâncire a deficitelor gemene comparativ cu Raportul anterior, iar așteptările sunt ca România să înregistreze la sfârșitul anului printre cele mai mari deficite (fiscale și de cont curent) la nivel european, reflectând atât factori de natură structurală, cât și conjuncturali. Riscurile asociate deficitelor gemene pot fi accentuate de nivelul în creștere al datoriei suverane, precum și al datoriei externe.

„Corectarea acestor dezechilibre este importantă pentru a atenua riscurile la adresa stabilității financiare, atât pe termen scurt - pentru a preveni erodarea încrederii investitorilor, reducând astfel riscurile asociate primei de risc suveran și potențiale presiuni asupra cursului de schimb - cât și dintr-o perspectivă mai îndelungată - pentru a spori reziliența la potențiale noi evoluții nefavorabile în actualul context geopolitic”, subliniază BNR în Raport.

Conform documentului, pe plan intern, creșterea economică s-a menținut la niveluri modeste, fiind impulsionată în principal de consum și, într-o manieră mai redusă, de investiții. În cel de-al doilea trimestru al anului curent, ritmul de creștere a activității economice a încetinit la 0,9% în termeni anuali, majorarea semnificativă a consumului (+4,7 puncte procentuale contribuție la creșterea PIB) fiind aproape în totalitate contrabalansată de evoluția exportului net (-4,5 puncte procentuale contribuție la creșterea PIB). Comparativ cu primul trimestru al anului 2024, creșterea economică a accelerat de la un nivel de 0,1%.

Aportul important al consumului a avut loc în contextul majorării veniturilor disponibile reale, pe fondul creșterii salariilor nominale și a pensiilor, în paralel cu continuarea procesului dezinflaționist, dar și al așteptărilor de creștere în continuare a veniturilor reale. Totodată, această dinamică a fost susținută și de îmbunătățirea încrederii consumatorilor și de relaxarea standardelor de creditare de către bănci, ce au contribuit la accesarea de credite noi de consum, în special pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată și semidurabile. Aceste evoluții au condus la majorarea volumului importurilor de bunuri și servicii (+6,2% în T2 2024 față de T2 2023), contribuind astfel la accentuarea dezechilibrului extern.

De asemenea, în Raport se precizează că riscurile la adresa stabilității financiare dinspre poziția externă se mențin la niveluri importante, România înregistrând cel mai mare deficit de cont curent la nivelul UE. În cel de-al doilea trimestru al anului 2024, deficitul de cont curent a fost de 9,1% în PIB, în deteriorare comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior (7,1% în PIB în T2 2023). Implementarea de reforme structurale care să atenueze aceste vulnerabilități este necesară atât pentru menținerea încrederii investitorilor, cât și pentru o mai bună reziliență a economiei în fața unor potențiale noi evoluții nefavorabile. Totodată, reformele ar trebui să conducă și la modificarea tiparului de creștere economică către unul cu valoare adăugată mai mare și concentrat pe domenii strategice cum ar fi securitatea alimentară, tranziția verde și securitatea energetică sau dezvoltarea infrastructurii și a domeniului apărării. În acest context, absorbția de fonduri europene nerambursabile devine și mai importantă, în special a celor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care România are alocate 13,6 miliarde euro granturi și 14,9 miliarde euro împrumuturi, echivalentul a 8,8% din PIB.

Conform Raportului Comisiei Europene privind stadiul implementării Facilității de Redresare și Reziliență, implementarea PNNR de către România este semnificativ întârziată. Aceste întârzieri au potențialul de a afecta atragerea fluxurilor financiare încă disponibile, ce se ridică la circa 19 miliarde euro, ce vor fi încasate în cazul îndeplinirii celor 448 ținte și jaloane rămase (din 518 în total). Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, au fost încasate, cumulat de la începutul programului, 9,4 miliarde euro (inclusiv prefinanțări) aferente îndeplinirii a circa 14% dintre țintele și jaloanele asumate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)