• menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an;
• gestionarea adecvată a lichidității din sistemul bancar;
• păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

„Rata anuală a inflației a rămas în teritoriul negativ, dar a crescut cu 2,3 puncte procentuale în luna iunie a.c. (până la -0,7% de la -3,0 în martie 2016), ca urmare a disipării efectului de runda I al extinderii cotei reduse a TVA de 9% la toate produsele alimentare în iunie 2015. Menținerea ratei anuale a inflației în teritoriul negativ se datorează exclusiv efectului indus de reducerea cotei standard a TVA de la 24 la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016. Rata medie anuală a inflației IPC s-a situat în luna iunie la nivelul de -2,0%, iar indicele armonizat al prețurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergență cu Uniunea Europeană – a înregistrat o rată medie anuală de -1,7%”, se precizează într-un comunicat al BNR.

Creșterea economică s-a accelerat în trimestrul I 2016, până la 4,3% (variație anuală), ca urmare a expansiunii rapide a absorbției interne, în principal a cererii de consum, pe fondul creșterii veniturilor populației, al relaxării conduitei politicii fiscale și al consolidării dinamicii creditului acordat sectorului privat. Din perspectiva ofertei, sectorul terțiar a devenit componenta cea mai dinamică, având contribuția preponderentă la creșterea produsului intern brut.

Câștigul salarial mediu la nivelul economiei a înregistrat noi accelerări ale ritmului de creștere (în principal pe fondul unei noi etape de majorare a salariului minim brut pe economie), devansând semnificativ dinamica productivității muncii.

Caracterul stimulativ al condițiilor monetare reale a susținut trendul ascendent al creditului în monedă națională. BNR relevă că ratele anuale de creștere a componentei în lei și a celei în valută și-au accentuat evoluțiile opuse, ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental urcând la 54,7% în luna iunie 2016 (față de un minim de 34,6% în mai 2012). Această evoluție certifică îmbunătățirea transmisiei politicii monetare, contribuind totodată la atenuarea riscurilor la adresa stabilității financiare.

În ședința din 4 august, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția august 2016, ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Scenariul de bază relevă o traiectorie proiectată a ratei anuale a inflației semnificativ mai joasă decât cea previzionată anterior, în contextul persistenței la nivel global și regional a unui nivel scăzut al inflației, de natură să afecteze comportamentul inflației de bază, dinamica prețurilor volatile, dar și cea a prețurilor administrate.

„Noua prognoză păstrează profilul ascendent, în condițiile presiunilor inflaționiste exercitate de excedentul de cerere agregată și de costurile unitare cu forța de muncă. Astfel, traiectoria prognozată a ratei anuale a inflației înregistrează valori negative până la finele anului 2016, revine apoi în interiorul intervalului țintei pe parcursul anului 2017, rămânând la finalul acestuia sub punctul central al țintei. La orizontul proiecției rata anuală prognozată a inflației se plasează în jumătatea superioară a intervalului țintei staționare”, se menționează în comunicat.

BNR subliniază că riscurile asociate proiecției actuale provin atât din mediul intern, cât și din cel extern. Pe plan intern, riscurile se conturează în sfera politicii fiscale și de venituri, în contextul anului electoral și al absenței acordurilor cu instituțiile financiare internaționale, precum și al efectelor adverse generate de modificări ale legislației în domeniul financiar.

Contextul extern este marcat de incertitudini ridicate legate de creșterea economică globală și de redresarea economică a zonei euro, amplificate de rezultatul referendumului din Marea Britanie, de tensiunile geopolitice și de dificultățile din sistemul bancar european.

Pe baza datelor disponibile în prezent și în contextul unor incertitudini sporite, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75% pe an, continuarea gestionării adecvate a lichidității din sistemul bancar și păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

„Deciziile Consiliului de administrație al BNR vizează asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. CA al BNR reiterează că un mix echilibrat de politici macroeconomice, alături de progresul reformelor structurale, este esențial pentru asigurarea unui cadru macroeconomic stabil și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse pe plan internațional. BNR monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale în vederea utilizării și dozării corespunzătoare a tuturor instrumentelor de care dispune pentru îndeplinirea obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu și pentru menținerea stabilității financiare”, se arată în comunicatul băncii centrale.

Conform calendarului anunțat, următoarea ședință CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc la 30 septembrie 2016.