BNR prognozează că inflația își va continua tendința descendentă

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a hotărât, în ședința din luna noiembrie, următoarele:

• Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an;
• Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare la 3,50% pe an;
• Păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

În T2, consumul gospodăriilor populației și-a atenuat ritmul anual față de T1

Rata anuală a inflației IPC a coborât la 5,03% în luna septembrie 2018, de la 5,06% în luna august, situându-se ușor peste nivelul prognozat, ca urmare a accelerării creșterii în termeni anuali a prețurilor legumelor. În schimb, celelalte componente ale coșului de consum au consemnat încetiniri ale dinamicilor anuale.

Rata anuală a inflației CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice, prețuri asupra cărora influența politicii monetare este puțin semnificativă sau nulă) a continuat să scadă, până la circa 2,7% în luna septembrie, de la 2,85% în luna august. Potrivit BNR, descreșterea a fost determinată în principal de segmentul produselor alimentare procesate, sub influența dinamicii prețurilor internaționale ale unor produse agroalimentare.

Rata medie anuală a inflației IPC a ajuns în luna septembrie la 4,5%, de la 4,2% în luna august; un parcurs similar a urmat și rata medie anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum, care a urcat la 3,8%, de la 3,5% în luna anterioară.

Noile date privind creșterea economică reconfirmă accelerarea marginală în termeni anuali a PIB în trimestrul II 2018, până la 4,1%, de la 4,0% în trimestrul anterior. Pe partea de utilizare, structura determinanților PIB a suferit o schimbare semnificativă, constând în principal în revizuirea ascendentă (până la 3,7 puncte procentuale) a aportului variației stocurilor. Comparativ cu trimestrul I, consumul gospodăriilor populației și-a atenuat ritmul anual, în timp ce formarea brută de capital fix și-a inversat traiectoria, diminuând cu 1,1 puncte procentuale avansul PIB real. Contribuția exportului net a rămas nefavorabilă, dar s-a îmbunătățit ușor față de datele precedente, pe fondul unei accelerări mai evidente a ritmului de creștere a exporturilor în raport cu cel al importurilor.

Creditul acordat sectorului privat și-a temperat ușor creșterea anuală în septembrie

Cele mai recente date statistice indică evoluții mixte în perioada iulie-august, comparativ cu trimestrul II: avans al ritmului anual de creștere a producției industriale și temperare a dinamicii activității din comerț și servicii, în timp ce lucrările din construcții și-au restrâns volumul în termeni anuali, îndeosebi pe seama segmentului construcțiilor rezidențiale, care resimte totodată și un puternic efect de bază. În același timp, după o relativă stagnare în trimestrul II, creșterea anuală a costurilor salariale unitare din industrie s-a atenuat în perioada iulie-august, pe fondul majorării dinamicii productivității muncii.

Cotațiile relevante ale pieței monetare interbancare și-au mărit ușor ecartul pozitiv față de rata dobânzii de politică monetară pe parcursul lunii octombrie, iar cursul de schimb leu/euro a rămas relativ stabil.

Creditul acordat sectorului privat și-a temperat ușor creșterea anuală în luna septembrie (până la 6,3%, de la 6,6% în luna august), ca urmare a scăderii dinamicii componentei în lei, pe seama creditelor pentru locuințe și a celor acordate societăților nefinanciare; creditele în lei pentru consum și-au reaccelerat în schimb creșterea anuală, până la 13,3%. Ponderea creditului în lei în total credit neguvernamental s-a majorat la 65,4% în luna septembrie (de la un minim de 35,6% în mai 2012).

Dobânda-cheie a fost menținută la 2,50% pe an

În ședința din noiembrie, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2018, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Noul scenariu al prognozei reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației până spre limita superioară a intervalului țintei de inflație în decembrie 2018, urmată de coborârea și menținerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele orizontului prognozei.

Incertitudinile și riscurile asociate perspectivei inflației au ca principale surse evoluția prețurilor combustibililor pe plan mondial, a prețurilor administrate (gaze și energie electrică), a prețurilor produselor alimentare și a celor din tutun, precum și condițiile de pe piața muncii și conduita politicii fiscale și de venituri. Relevante sunt, de asemenea, ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale în contextul tendințelor protecționiste și al incertitudinilor legate de Brexit, precum și conduita politicii monetare a BCE și a băncilor centrale din regiune.

Pe baza datelor disponibile în acest moment, Consiliul de administrație al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an; totodată, a decis menținerea la 1,50% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și la 3,50% pe an a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile prezervării stabilității financiare. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse.