Banca Națională a României (BNR) a dat publicității Raportul asupra inflației, ediția mai 2022. Pe lângă analiza celor mai recente evoluții economice, monetare și financiare și explicarea rațiunilor și manierei de implementare a politicii monetare în perioada precedentă, documentul prezintă proiecția trimestrială a băncii centrale privind evoluția inflației pe un orizont de opt trimestre – inclusiv incertitudinile și riscurile asociate acesteia – și evaluează contextul macroeconomic recent și viitor din perspectiva deciziei de politică monetară. Prin elaborarea și publicarea trimestrială a Raportului, BNR își propune să ofere tuturor celor interesați posibilitatea de a înțelege cât mai bine cadrul său de analiză și, implicit, fundamentele deciziilor de politică monetară.

Analiza prezentată în Raportul asupra inflației se bazează pe cele mai recente informații statistice disponibile la momentul redactării, astfel încât perioadele de referință ale indicatorilor utilizați sunt diferite.

Raportul asupra inflației a fost aprobat în ședința Consiliului de administrație al BNR din 10 mai 2022, iar proiecția macroeconomică a fost realizată pe baza informațiilor disponibile până la data de 4 mai 2022.

În cele ce urmează prezentăm sinteza acestui document. Cei interesați pot citi raportul integral pe site-ul BNR.   

Presiuni inflaționiste generalizate la nivel global

Rata anuală a inflației IPC și-a continuat trendul puternic ascendent în trimestrul I 2022, avansând cu 1,96 puncte procentuale, până la 10,15% în luna martie (de la 8,19% în decembrie) într-un context de presiuni inflaționiste generalizate la nivel global. Principalul determinant al acestui avans a fost reprezentat de creșterea costurilor de producție, rezultat conjugat al crizei energetice declanșate la jumătatea anului precedent și al undei de șoc transmise de conflictul ruso-ucrainean pe piețele de materii prime, în special cele energetice și agroalimentare.

Pe acest fond, rata anuală a inflației de bază CORE2 ajustat s-a majorat în intervalul ianuarie-martie 2022 cu 2,4 puncte procentuale, până la 7,1%. În schimb, în același interval, contribuția inflaționistă a componentelor exogene a fost modestă (0,5 puncte procentuale), impactul creșterii accelerate a cotațiilor materiilor prime fiind în bună măsură atenuat de extinderea, în luna februarie 2022, a schemei de compensare și plafonare a facturilor la utilități pentru consumatorii casnici. Comparativ cu prognoza publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2022, rata anuală de creștere a prețurilor de consum în luna martie a fost semnificativ mai ridicată (10,2% față de 8%). La rândul său, rata medie anuală a inflației a crescut simțitor: indicatorul determinat pe baza metodologiei naționale a atins 6,5% în martie (față de 5,1% în decembrie 2021), iar cel calculat pe baza IAPC s-a plasat la 5,6% (față de 4,1% la finele anului 2021), valoare egală cu cea înregistrată în Letonia, dar inferioară totuși celor din Lituania, Estonia, Ungaria și Polonia.

Exacerbarea presiunii factorilor de pe latura ofertei și deteriorarea anticipațiilor inflaționiste, au implicat accelerarea ritmului de creștere a inflației de bază CORE2 ajustat în trimestrul I 2022, în timp ce condițiile de cerere din economie, reflectate de deviația scăzută a PIB față de nivelul potențial, au jucat un rol modic. Pe latura costurilor de producție s-a evidențiat majorarea semnificativă a cheltuielilor cu materiile prime, a celor cu transportul și cu utilitățile. Transmisia acestora în prețuri a fost cea mai rapidă în cazul produselor alimentare, dată fiind, pe de o parte, cererea mai puțin elastică de astfel de produse, iar, pe de altă parte, expunerea ridicată a sectorului la evoluția cotațiilor materiilor prime. Având în vedere comportamentul de formare a prețurilor în economia românească, este de așteptat ca majorările acestora la bunurile alimentare să continue pe parcursul mai multor luni. În paralel, presiuni pot să apară și în cazul costurilor cu forța de muncă, majorarea salariului minim pe economie punându-și amprenta asupra dinamicii salariilor în prima parte a anului, alături de ascensiunea alertă a inflației, a cărei influență se manifestă în contextul renegocierii contractelor de muncă.

Costurile unitare cu forța de muncă pe total economie au înregistrat o nouă atenuare a dinamicii anuale negative în trimestrul IV 2021, până la -6,2% (de la -10,6%în intervalul anterior). Traiectoria indicatorului continuă să fie însă afectată de schimbarea metodologică operată la începutul anului trecut la nivelul ocupării forței de muncă. Dinamica indicatorului obținut prin ajustarea acestui efect a cunoscut o accelerare până la 4,3% (față de -1% în trimestrul III), fiind mai redusă însă față de valorile prepandemice. În intervalul ianuarie-februarie 2022, rata anuală de creștere a costurilor salariale unitare în industrie s-a menținut la un nivel ridicat, similar celui consemnat în trimestrul IV 2021, respectiv la 9,5%, pe fondul unei majorări a dinamicii salariilor. 

Politica monetară în perioada parcursă de la data Raportului precedent

În ședința din 9 februarie 2022, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an, de la 2%, și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, coridorul simetric format de ratele dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară a fost menținut la ±1 punct procentual. Rata anuală a inflației IPC a continuat să crească deasupra limitei superioare a intervalului țintei în luna decembrie 2021, urcând la 8,19%, de la 7,8% în noiembrie și 6,29% în septembrie. Ascensiunea ratei anuale a inflației IPC pe parcursul trimestrului IV 2021 a fost antrenată, și de această dată, în principal de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de majorările consemnate de prețurile gazelor naturale și energiei electrice, precum și de prețul combustibililor – preponderent pe seama categoriei non-benzină și motorină –, cărora li s-au alăturat influențe mai modeste provenind de pe segmentul LFO și de pe cel al prețurilor administrate. La rândul său, rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accelerat ușor creșterea în trimestrul IV 2021, până la 4,7% în decembrie, de la 3,6% în septembrie. Dinamica acesteia a continuat să reflecte creșterile cotațiilor mărfurilor agroalimentare și pe cele ale costurilor cu energia și transportul, precum și influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare, potențate de așteptările inflaționiste pe termen scurt tot mai ridicate și de ponderea însemnată a bunurilor importate în coșul de consum. Cea mai recentă prognoză, elaborată pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidenția o înrăutățire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, sub impactul puternic al șocurilor de ofertă, în principal al prețurilor la energie.

Principalele incertitudini și riscuri asociate perspectivei inflației decurgeau din conduita politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar, ce vizau progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global. De asemenea, un factor relevant de risc rămânea evoluția pandemiei, în contextul fazei ascendente a valului de infectări provocat de varianta Omicron a coronavirusului. Totodată, o sursă importantă de incertitudini și riscuri a continuat să o reprezinte absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului „Next Generation EU”, în care alocarea de fonduri este condiționată de îndeplinirea cu strictețe a unor ținte și jaloane.

Ulterior, rata anuală a inflației IPC a continuat să crească gradual în primele două luni din 2022, urcând la 8,35% în ianuarie și la 8,53% în februarie. Contribuția componentelor exogene ale IPC a fost de această dată dezinflaționistă pe ansamblu, ca urmare a scăderilor de dinamică înregistrate de prețurile energiei electrice și gazelor naturale, pe fondul unui efect de bază și al schemelor extinse de plafonare, care au devansat consistent influențele creșterii relativ mai pronunțate a prețului combustibililor, a prețurilor LFO și a celor administrate. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat și-a accentuat peste așteptări trendul ascendent în primele două luni ale trimestrului I 2022, mărindu-se la 5,2% în ianuarie și la 5,9% în februarie, de la 4,7% în decembrie 2021, în principal ca efect al accelerării creșterilor generalizate ale prețurilor alimentelor procesate. Evoluția componentei a continuat să reflecte majorările ample ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare și ale costurilor cu energia și transportul, alături de influențele blocajelor persistente în lanțurile de producție și aprovizionare. Acestea au fost potențate de cotele tot mai înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, de reziliența cererii pe anumite segmente, precum și de ponderea însemnată deținută în coșul de consum de produsele alimentare și de cele importate. Activitatea economică a continuat să slăbească în intensitate în trimestrul IV 2021 mai mult decât s-a anticipat, comprimându-se cu 0,1% față de trimestrul precedent, însă exclusiv ca urmare a deteriorării semnificative a performanțelor agriculturii. Evoluțiile au făcut probabilă menținerea excedentului de cerere agregată la o valoare scăzută în acest interval, conform prognozelor anterioare, date fiind inclusiv implicațiile revizuirii datelor statistice privind creșterea economiei pe parcursul anilor 2020 și 2021. Concomitent, dinamica anuală a PIB a consemnat în trimestrul IV 2021 o scădere sensibil mai pronunțată față de cea prognozată, la 2,4%, de la 6,9% în trimestrul III, dar aproape integral pe seama trecerii în teritoriul negativ a contribuției variației stocurilor. Consumul gospodăriilor populației și-a diminuat doar foarte ușor aportul pozitiv, care a rămas astfel deosebit de ridicat, iar formarea brută de capital fix și-a ameliorat întrucâtva contribuția. La rândul său, exportul net și-a redus ușor aportul negativ la dinamica anuală a PIB, în condițiile în care scăderea variației importurilor de bunuri și servicii a devansat-o pe cea a exporturilor. Pe acest fond, creșterea anuală a soldului negativ al balanței comerciale a decelerat semnificativ față de trimestrul III, dată fiind și restrângerea decalajului nefavorabil dintre dinamica prețurilor importurilor și cea a prețurilor exporturilor. În schimb, deficitul de cont curent și-a mărit substanțial avansul în termeni anuali, sub influența deteriorării semnificative a balanței veniturilor secundare, pe seama scăderii intrărilor de fonduri europene de natura contului curent, în raport cu perioada similară a anului precedent.

În ședința Consiliului de administrație al BNR din 5 aprilie 2022, cele mai recente evaluări relevau o creștere a ratei anuale a inflației IPC ceva mai pronunțată în următoarele luni decât s-a anticipat anterior, sub impactul șocurilor pe partea ofertei. Determinante pentru noua înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației au fost majorările mult mai ample anticipate a fi consemnate de prețul combustibililor, și mai ales de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența creșterii mai puternice a cotațiilor țițeiului și ale materiilor prime agroalimentare, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina și al sancțiunilor internaționale instituite. Efectele inflaționiste astfel exercitate erau așteptate să prevaleze pe orizontul apropiat de timp, față de impactul dezinflaționist substanțial prezumat a fi generat de prelungirea cu încă un an a schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale pentru consumatorii casnici. Incertitudini însemnate au persistat, totuși, asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme.

Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile la acel moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 3% pe an, de la 2,5% pe an. De asemenea, s-au decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 4% pe an, de la 3,5% pe an, și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 2% pe an, de la 1,5%, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, Consiliul de administrație a subliniat că urmărește ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală.

Pe termen mediu, contribuția majoritară la creșterea economică va continua să revină consumului gospodăriilor populației

Anul 2021 a marcat continuarea revenirii activității economice, atât în România, cât și pe plan global. În Raportul asupra inflației din luna februarie 2022, se evidenția perspectiva unei consolidări a redresării economice pe parcursul acestui an, deși procesul continua să fie grevat de o serie de riscuri și incertitudini. Acestea erau asociate, pe de o parte, evoluției situației medicale, iar pe de altă parte, dinamicii cotațiilor materiilor prime, date fiind tensiunile încă ridicate din lanțurile de producție și distribuție. La foarte scurt timp după publicarea Raportului asupra inflației, invadarea Ucrainei de către Rusia, prin consecințele ample atât în plan geopolitic, cât și economic, a produs reevaluări importante ale contextului economic. Pe acest fond, proiecțiile macroeconomice sunt inevitabil grevate de o multitudine de riscuri și, mai ales, de incertitudini, majoritatea fiind plasate în afara sferei obișnuite a analizelor economice (evoluția conflictului militar, contextul geopolitic, impunerea de sancțiuni). Războiul din Ucraina a intensificat problemele pe latura ofertei care afectau deja o serie de piețe-cheie de la nivel global – în special cele ale materiilor prime –, aflate anterior acestui moment într-un proces gradual de resorbire a efectelor induse de pandemia COVID-19. Pe acest fond, dezechilibrul între cererea și oferta globală în cazul a numeroase materii prime și produse finite s-a reamplificat începând de la finele lunii februarie. Această situație conduce, pe de o parte, la o reaccentuare a presiunilor inflaționiste, iar pe de altă parte, la încetiniri de ritm ale activității economice. În scenariul de bază al proiecției, se presupune că efectele economice cele mai ample ale războiului din Ucraina se vor produce în acest an, urmând să se resoarbă treptat în 2023 și 2024. În schimb, sancțiunile impuse Rusiei și altor state care încurajează sau susțin agresiunea militară, precum și răspunsurile provenite din partea autorităților acestor state vor rămâne în vigoare până cel puțin în anul 2024. Pe acest fond, traiectoria ratei anuale a inflației din scenariul de bază actualizat a fost revizuită din nou, consistent, în sus. Intensitatea presiunilor asupra prețurilor având ca resort principal conflictul militar va fi mai accentuată în lunile imediat următoare astfel că, exceptând componenta „energie” (influențată semnificativ de măsurile de plafonare), ritmul lunar de creștere a IPC se va înscrie pe o traiectorie de reducere graduală pe parcursul intervalului de prognoză. Totuși, prin modul de construcție, indicatorul rata anuală a inflației IPC va reflecta aceste presiuni pe o perioadă de 12 luni. Un nou salt consistent al ratei anuale a inflației IPC este așteptat să aibă loc în aprilie 2023, odată cu expirarea prelungirii schemelor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale. Deși realinierea acestor prețuri la cele prevalente pe piețe este de așteptat să aibă loc preponderent pe parcursul lunii aprilie 2023, impactul de majorare a ratei anuale a inflației IPC va fi, de asemenea, unul persistent pe o perioadă de 12 luni, până la finele trimestrului I 2024, orizontul prognozei curente. Ca efect al războiului din Ucraina, majorările ample ale prețurilor produselor energetice și ale celor ale altor materii prime (în special agroalimentare), precum și escaladarea la cote neuzual de ridicate a incertitudinii din economie sunt de natură să inducă o deteriorare a perspectivelor de evoluție a activității economice, mai ales pe termen scurt.

Atât expunerea comercială, cât și cea financiară a României în relațiile bilaterale cu Rusia și Ucraina sunt reduse, ceea ce face ca impactul economic transmis prin canalele directe să fie unul extrem de redus. Efecte mai substanțiale se vor propaga, însă, printr-o serie de canale indirecte. De exemplu, ponderea ridicată deținută de Rusia și Ucraina în producția globală de energie, alimente și unele metale a creat deja perturbări ample în comerțul internațional. Pe acest fond, diminuarea cererii partenerilor externi, escaladarea incertitudinii și răsfrângerea acesteia asupra deciziilor de consum și investiții ale agenților economici, precum și înăsprirea generalizată a condițiilor de finanțare vor conduce la o probabilă cvasistagnare a economiei românești în trimestrul II. O redresare economică în a doua parte a anului este previzibilă, în ipoteza unui debut al detensionării conflictului militar, însă procesul de recuperare va fi doar unul gradual. În aceste condiții, dinamica anuală a PIB a fost încă o dată revizuită în sens descendent, în special în 2022 și, într-o mai mică măsură, în 2023. La rândul său, gap-ul pozitiv al PIB a suferit o nouă comprimare de nivel, de așteptat să continue și pe termen mediu, cu contribuții în proporții diferite induse de efectele contracționiste ale războiului din Ucraina, de normalizarea politicii monetare și, respectiv, de continuarea procesului de consolidare fiscală.

Pe termen mediu, contribuția majoritară la creșterea economică va continua să revină consumului gospodăriilor populației, însă pe termen scurt variabila va consemna atenuări de ritm comparativ cu proiecția din Raportul anterior. Consumul populației va fi impulsionat de majorarea cheltuielilor sociale din prima parte a acestui an, ce a vizat categorii de populație cu o înclinație mai ridicată spre consum, iar în intervalul 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, de prelungirea măsurilor de plafonare a prețurilor la energia electrică și gazele naturale. În schimb, pe termen scurt, piața muncii va resimți cel puțin parțial încetinirea de ritm a activității economice, în timp ce pe termen mediu, o detensionare a constrângerilor induse de războiul din Ucraina ar putea încuraja o redresare mai substanțială a acesteia, cu efect de consolidare și a evoluțiilor favorabile ale consumului populației.

Pe termen mediu, continuă să rămână foarte plauzibilă impulsionarea formării brute de capital fix ca urmare a debutului încă din acest an a atragerii de fonduri din programul „Next Generation EU”, care beneficiază de alocări extrem de generoase și pentru finanțarea reformelor structurale. În perspectivă imediată însă, nivelul extrem de ridicat al incertitudinii indus de conflictul militar de la granița României (tensiuni geopolitice, probleme în alimentarea cu energie, persistența războiului, posibile noi sancțiuni impuse Rusiei) va imprima componentei dinamici considerabil mai atenuate, dificil de compensat chiar și printr-o eventuală extindere a volumului de cheltuieli investiționale ale sectorului public. În ipoteza detensionării relativ rapide a conflictului militar, se reconfirmă perspectiva ca dinamica formării brute de capital fix să o depășească, ca ritm, pe cea a consumului populației începând de anul viitor. Aceasta ar restabili un aport solid al componentei atât la creșterea PIB, cât și la dinamizarea potențialului economiei pe termen mediu.

Cuantumul deficitului de cont curent din 2022 ar putea depăși, ca pondere în PIB, nivelul din 2021

Impunerea de sancțiuni comerciale și financiare în relațiile internaționale cu Rusia, precum și blocajele extinse din lanțurile globale de distribuție vor conduce, probabil, la o comprimare în acest an a comerțului internațional, implicit și a volumului de importuri ale României. În schimb, pe fondul amplificării, în unele cazuri fără precedent, a creșterilor de prețuri la o gamă largă de materii prime – atât energetice, cât și non-energetice –, este extrem de probabil un avans consistent, în termeni valorici, al importurilor. Totodată, rolul jucat de Rusia și Ucraina în producția globală a unor metale și subcomponente, precum și constrângerile care continuă să afecteze capacitățile de transport vor continua să perturbe sectoare ale economiei (de exemplu, industria auto) cu o contribuție tradițional pozitivă și semnificativă la dinamica exporturilor românești. Pe acest fond, cuantumul deficitului de cont curent din 2022 ar putea depăși, ca procent din PIB, deși nu semnificativ, nivelul din 2021. Pe termen mediu, o reluare a corecției deficitului extern este strict condiționată de disiparea problemelor din lanțurile globale induse de conflictul militar din Ucraina. În plus, o corecție mai consistentă a deficitului de cont curent va depinde și de progresul consolidării fiscale, de ritmul de revenire a activității economice a partenerilor externi, precum și de adresarea cât mai rapidă a problemelor structurale persistente ale economiei.

Încă din perioada anterioară declanșării războiului din Ucraina a fost vizibil un avans mai consistent al prețurilor comparativ cu traiectoria proiectată în Raportul din februarie. În fapt, aceste evoluții au confirmat materializarea unor factori de risc care fuseseră menționați în Rapoartele anterioare, în special posibilitatea ca șocurile sincronizate de ofertă de la nivel global să accelereze transmisia de către companii a majorărilor de costuri în prețurile finale. În aceste condiții, presiuni inflaționiste mai pronunțate au fost deja vizibile și urmează să se amplifice, ca efect al conflictului ruso-ucrainean, și în perioada următoare în cazul ratei anuale a inflației CORE2 ajustat, în special al componentei de alimente procesate. În paralel, dinamica viitoare a prețurilor energiei electrice și gazelor naturale este marcată de o serie de oscilații induse de prelungirea schemei de plafonare a prețurilor energiei și gazelor, care își vor pune amprenta și asupra traiectoriei ratei anuale a inflației headline.

În scenariul de bază, rata anuală a inflației IPC a fost revizuită la 12,5% în luna decembrie 2022 (față de 9,6% în Raportul din februarie), cu un maxim al indicatorului localizat pe parcursul trimestrului II. Pentru decembrie 2023, proiecția indică o valoare de 6,7% (față de 3,2% în Raportul din februarie), în condițiile unor presiuni inflaționiste mai ample din partea tuturor subcomponentelor coșului de consum față de Raportul anterior. La acest orizont, revizuirea cea mai semnificativă a vizat componenta „energie electrică și gaze naturale”, în urma prelungirii schemei de plafonare de către autorități, atenuând vârful inflaționist al acesteia din luna aprilie 2022, dar generând un nou salt în luna aprilie 2023, cu valori ridicate ce persistă până la finele intervalului de prognoză, trimestrul I 2024. În ceea ce privește rata anuală a inflației CORE2 ajustat, față de Raportul din februarie noua proiecție este mai ridicată cu 4,2 puncte procentuale pentru finele anului curent și cu 1 punct procentual pentru sfârșitul anului 2023. Pe fondul șocurilor sincronizate de ofertă, presiunile din partea prețurilor bunurilor din import au fost revizuite la valori mai ridicate compensate parțial de cele asociate cererii agregate interne, care și-au atenuat atât nivelul, cât și dinamica față de Raportul anterior.

Conduita recentă a politicii monetare a BNR a fost configurată într-o manieră prudentă, în vederea readucerii și menținerii pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe orizontul mai îndepărtat de timp, astfel încât să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală și în condiții de protejare a stabilității financiare.

Deși riscuri inflaționiste asociate evoluției prețurilor unei multitudini de materii prime s-au materializat deja ca efect al războiului din Ucraina, ce au condus la reconfigurarea substanțială a coordonatelor scenariului de bază, portofoliul de riscuri ce grevează perspectivele economiei rămâne consistent, cu implicații potențial divergente asupra principalelor variabile macroeconomice. O parte dintre acești factori vor produce efecte mai degrabă pe termen mediu și lung asupra economiei globale. De exemplu, se conturează riscul unei fragmentări, posibil de durată, a economiei mondiale și, astfel, de apariție a unor blocuri organizate după criterii distincte, geopolitice și chiar tehnologice, risc cu potențial de a fi amplificat în cazul extinderii listei deja existente a sancțiunilor economice și financiare. Principalul pericol, însă, este ca războiul din Ucraina să întârzie redresarea postpandemie a economiei, durata și magnitudinea acestui proces fiind esențiale din perspectiva realizării unei recuperări economice sustenabile. O trenare a acestui proces va favoriza persistența și chiar amplificarea încordărilor de la nivelul lanțurilor globale de producție și distribuție, creșterea incertitudinii până la niveluri care ar putea deprima consistent atât consumul, cât și investițiile ori genera continuarea spiralei ascendente a prețurilor materiilor prime. În final, acești factori ar putea conduce la prelungirea și chiar accelerarea presiunilor inflaționiste din economie, în paralel unei comprimări a activității economice de natură să suprime progresele realizate în ultimele trimestre.

Pentru a contrabalansa efectele adverse asupra economiei ale majorării prețurilor materiilor prime, atât autoritățile naționale, cât și cele transfrontaliere ar putea decide continuarea schemelor de sprijin deja existente ori, după caz, introducerea unora noi, mai cuprinzătoare. Cu informațiile disponibile la acest moment, sunt dificile evaluarea gradului de persistență pe termen mediu a șocurilor adverse, implicit estimarea duratei pe care s-ar putea aplica pachetele de sprijin și, respectiv, configurația finală a acestora. În aceste condiții, asumând finanțarea preponderentă a pachetelor de sprijin din fonduri publice, conduita politicii fiscale și a celei de venituri continuă să rămână grevate de o serie de riscuri, adoptarea unor măsuri de protecție extinse putând intra în opoziție cu nevoia continuării într-un ritm ambițios a corecției deficitului bugetar, având ca termen de finalizare anul 2024.

Atragerea fondurilor europene ar putea facilita procesul de consolidare fiscală

În cazul României, care beneficiază de alocări extrem de generoase de fonduri europene, atragerea în volume cât mai ample ale acestora, în special a celor investiționale din programul „Next Generation EU”, ar putea acționa ca un amortizor al șocurilor adverse. Astfel, prin impactul favorabil asupra cadrului macroeconomic, atragerea acestor fonduri ar putea facilita procesul de consolidare fiscală. Pe fondul demarării procesului de normalizare a politicii monetare la nivel global, atragerea fondurilor europene va implica finanțări la costuri mult mai reduse comparativ cu cele, în creștere, de pe piețele financiare. În sfârșit, în fața șocului advers de ofertă indus de majorarea generalizată a cotațiilor materiilor prime, firmele locale ar trebui să urmărească eficientizarea suplimentară a proceselor de producție, o parte dintre finanțările pentru aceste scopuri putând proveni, de asemenea, din fonduri europene cu destinație investițională. În pofida tuturor beneficiilor potențiale, performanța istorică a României în atragerea de fonduri europene, precum și criteriile mai riguroase de accesare în cazul unora dintre programe, condiționate de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte, ridică o serie de riscuri în calea derulării fără sincope și, respectiv, a finalizării acestui proces până la orizontul anului 2026.

Evoluțiile viitoare asociate pieței muncii își mențin importanța ca factor de risc, deși acestea vor reflecta, în bună măsură, impactul direct, precum și pe cele indirecte ale războiului din Ucraina. Astfel, creșterile generalizate de prețuri induse inclusiv pe acest fond vor continua să erodeze puterea de cumpărare a populației și ar putea ocaziona, în perioada următoare, o serie de presiuni ascendente asupra salariilor, deși diferențiate, atât ca magnitudine, cât și ca potențial de acomodare, în raport cu sectorul de activitate vizat. În plus, pe termen mediu, este posibilă exacerbarea penuriei de forță de muncă calificată, cu precădere în sectoarele care presupun tranziția către o economie verde și un nivel ridicat al digitalizării (segmente ce se prefigurează a fi impulsionate prin alocări semnificative de fonduri europene).

Rata dobânzii de politică monetară a fost majorată la 3,75%pe an

Date fiind înrăutățirea considerabilă a perspectivei inflației pe întregul orizont de prognoză, sub impactul șocurilor globale pe partea ofertei, amplificate și prelungite de războiul din Ucraina și de sancțiunile asociate, precum și nevoia ancorării anticipațiile inflaționiste pe termen mediu și cea de stimulare a economisirii prin mărirea ratelor dobânzilor la depozitele bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5% ±1 punct procentual, Consiliul de administrație al BNR a decis în ședința din 10 mai 2022 majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, până la nivelul de 3,75%. De asemenea, s-au decis majorarea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard), până la 4,75%, și creșterea cu 0,75 puncte procentuale a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, până la 2,75%, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. Totodată, Consiliul de administrație al BNR a hotărât păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei, respectiv, în valută ale instituțiilor de credit.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)