Rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea în trimestrul II din 2022, până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecția precedentă, potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație al BNR, informează Agerpres. „În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat îndelung noul scenariu de prognoză, arătând că, în contextul datelor disponibile și al reglementărilor în vigoare, acesta evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei inflației, aproape exclusiv pe termen scurt. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze puternic creșterea în trimestrul II 2022 - până la 11,2% în iunie, comparativ cu 8,6% în proiecția precedentă -, și să descrească doar gradual pe parcursul următoarelor trei trimestre, pe o traiectorie mult superioară celei previzionate anterior, rămânând în decembrie 2022 la 9,6%, față de 5,9% în prognoza precedentă. Ea este însă așteptată să cunoască o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor, pe fondul unor ample efecte de bază, și să reintre în trimestrul IV 2023 în interiorul intervalului țintei, doar ușor mai târziu decât s-a anticipat anterior, coborând în decembrie la 3,2%, marginal sub nivelul indicat de prognoza din noiembrie 2021”, se spune în minuta BNR.

Responsabile de noua înrăutățire considerabilă a perspectivei inflației continuă să fie exclusiv șocuri adverse pe partea ofertei, îndeosebi externe, au subliniat în repetate rânduri membrii Consiliului.

Potrivit BNR, s-a observat că principalele efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate să vină din majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici; ele vor fi probabil succedate de câteva mici creșteri în semestrul II 2022, justificate de reînnoiri ale contractelor de furnizare, și vor fi acompaniate de influențe suplimentare, însă mult mai modeste, anticipate din partea celorlalte componente exogene ale IPC - combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și LFO.

BNR menționează că, în contextul schemelor de compensare prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022, rata anuală a inflației este așteptată să scadă foarte ușor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt amplu și să atingă un vârf în luna aprilie, odată cu revenirea prețurilor la nivelurile prevăzute în contracte. S-a admis, însă, că există mari incertitudini în ceea ce privește caracteristicile viitoare ale măsurilor de sprijin, fiind posibilă, printre altele, prelungirea cu încă trei luni a schemei curente de compensare și plafonare a prețurilor, potrivit informațiilor din spațiul public. Dar, chiar și într-un asemenea scenariu ipotetic, rata anuală a inflației ar putea să urce la un nivel de două cifre în trimestrul III 2022, iar abaterea ei semnificativă de la intervalul țintei este de așteptat să se prelungească cu încă un trimestru, comparativ cu scenariul de bază, au observat membrii Consiliului.

În același timp, s-a arătat că incertitudini mari continuă să fie asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului schemelor de sprijin. Totodată, s-a convenit că balanța integrală a riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată ușor în sens ascendent pe termen scurt, în principal în cazul prețurilor produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, inclusiv pe fondul situației geopolitice Rusia-Ucraina.

În acest context, membrii Consiliului s-au arătat foarte preocupați de perspectiva creșterii ratei anuale a inflației la un nivel de două cifre în trimestrul II - pentru prima dată în istoria strategiei de țintire directă a inflației a BNR -, precum și de probabila menținere a dinamicii inflației mult deasupra intervalului țintei până spre mijlocul anului viitor. S-a apreciat în mod unanim că o asemenea evoluție reclamă creșterea pasului de majorare a ratei dobânzii-cheie, în vederea ancorării anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu și a prevenirii declanșării unei creșteri autoîntreținute a nivelului general al prețurilor de consum - eventual printr-o spirală salarii-prețuri -, dar și din perspectiva credibilității băncii centrale. În același timp, s-a reafirmat că o eventuală tentativă a băncii centrale de a contracara efectele inflaționiste directe ale șocurilor adverse pe partea ofertei ar fi nu doar ineficace, ci chiar contraproductivă, întrucât ar provoca pierderi ample activității economice și ocupării forței de muncă pe termen mai lung.

Din partea factorilor fundamentali, sunt însă de așteptat presiuni inflaționiste mult mai modeste decât în prognoza precedentă și în atenuare treptată începând cu semestrul II 2022, au concluzionat membrii Consiliului, date fiind valorile considerabil mai mici ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei, în condițiile recentelor revizuiri semnificative în jos ale datelor statistice și previziunilor privind creșterea PIB în 2021, dar și în 2022 și 2023.

În schimb, inflația de bază va recepta probabil și pe termen scurt efecte directe și indirecte relativ mai puternice venite din șocuri pe partea ofertei, au remarcat membrii Consiliului, mai cu seamă din creșterea cotațiilor mărfurilor agroalimentare și energetice, dar și din disfuncționalități în lanțurile de producție și aprovizionare, ce vor fi potențate, pe mai departe, de cotele înalte ale așteptărilor inflaționiste pe termen scurt și de dimensiunea însemnată a importurilor. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va continua probabil să crească până la un maxim de 5,3% la finele trimestrului I 2022, vizibil deasupra vârfului de 4,8% anticipat anterior, pentru ca în a doua parte a anului curent să se înscrie pe o traiectorie descendentă ceva mai pronunțată decât în previziunile precedente și să coboare la finele orizontului proiecției la 3,2%, marginal sub nivelul prognozat în noiembrie.

Referitor la viitorul poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că după ce a atins probabil o dinamică foarte înaltă din perspectivă istorică în 2021, dar semnificativ inferioară celei previzionate anterior, creșterea economică este așteptată să decelereze considerabil în 2022 și 2023, și mai pronunțat decât s-a anticipat în noiembrie 2021, inclusiv în condițiile unor efecte expansioniste ceva mai temperate anticipate din partea absorbției de fonduri europene aferente instrumentului Next Generation EU. Evoluția implică valori mult mai joase ale excedentului de cerere agregată pe orizontul prognozei față de cele estimate anterior și care se restrâng gradual de la mijlocul anului curent, până aproape de anulare la finele orizontului prognozei, chiar și în condițiile unei dinamici sensibil mai scăzute a PIB potențial.

S-a sesizat că determinantul major al avansului PIB va rămâne consumul privat, în condițiile anticipării unei creșteri relativ robuste a acestuia pe orizontul proiecției, doar ceva mai temperate decât s-a previzionat anterior, inclusiv pe fondul majorării în acest an a transferurilor sociale și a salariului minim brut pe economie, dar și în contextul ascensiunii ratei inflației, al creșterii treptate a ratelor dobânzilor bancare și al progresului consolidării fiscale.

În cazul formării brute de capital fix sunt posibile dinamici semnificativ mai modeste decât în prognoza precedentă, cu precădere în anul curent, însă superioare mediei anilor pre-pandemie, au remarcat membrii Consiliului, date fiind probabila creștere a cheltuielilor publice de capital, inclusiv cu aportul fondurilor europene, și prezumatul efect de antrenare exercitat asupra sectorului privat, dar și influențele inhibitoare venite din scumpirea materialelor de construcții și a energiei, precum și din blocaje în lanțuri de producție și din relativa înăsprire a condițiilor financiare.

Din partea exportului net, se anticipează, în schimb, un impact contracționist minor, atât în 2022, cât și în 2023, și în scădere considerabilă față de 2021. Perspectiva deficitului de cont curent consemnează însă o relativă înrăutățire, în condițiile în care ponderea acestuia în PIB și-a accentuat probabil peste așteptări creșterea în 2021, depășind și mai mult standardele europene, iar în 2022 și 2023 este așteptată să cunoască doar mici corecții descendente, inclusiv pe fondul persistenței unor constrângeri asupra producției interne și a unei dinamici nefavorabile a prețurilor materiilor prime și mărfurilor pe piața internațională. Perspectiva a fost considerată deosebit de îngrijorătoare de către membrii Consiliului și cu potențiale implicații adverse asupra inflației, dar și asupra sustenabilității creșterii economice.

În același timp, s-a apreciat că criza energetică - posibil agravată de conflictul Rusia-Ucraina -, împreună cu blocajele în lanțurile de producție și aprovizionare continuă să reprezinte surse majore de incertitudini și riscuri, prin impactul potențial exercitat la nivel global/european, precum și pe plan intern, asupra cererii de consum și asupra activității și planurilor de investiții ale firmelor, de natură să afecteze evoluția pe termen scurt a cererii agregate, dar și potențialul de creștere a economiei pe un orizont mai îndelungat de timp.

Totodată, membrii Consiliului și-au reiterat preocupările legate de perspectiva absorbției fondurilor europene, mai ales a celor aferente programului Next Generation EU, reliefând atât condițiile stricte ce trebuie îndeplinite pentru accesarea acestora, cât și importanța lor majoră pentru realizarea reformelor structurale și investițiilor necesare economiei românești, precum și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a impactului consolidării bugetare graduale.

Potrivit BNR, s-a considerat că incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, mai puțin virulentă, totuși, și implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene.

Conduita politicii fiscale rămâne, însă, o sursă semnificativă de incertitudini și riscuri la adresa previziunilor, au convenit membrii Consiliului, evidențiind, pe de o parte, deficitul bugetar inferior țintei înregistrat în 2021, iar, pe de altă parte, cerința continuării consolidării fiscale corespunzător angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și global, marcat de criza energetică și de tensiuni geopolitice, precum și de tendința de înăsprire a condițiilor de finanțare.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)