Riscul de creștere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii cursului de schimb, se numără printre riscurile identificate de bănci, conform Sondajului privind riscurile sistemice din iunie 2022, realizat de Banca Națională a României (BNR), relatează Agerpres. „La nivel național, conform Chestionarului privind riscurile sistemice, cele mai mari instituții de credit autohtone au identificat patru riscuri ridicate și șase riscuri moderate. Pe fondul incertitudinilor la nivel global, evaluările privind riscurile sistemice reflectă o deteriorare pe anumite categorii și creșterea numărului de riscuri de nivel ridicat. Riscul privind deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne s-a menținut la un nivel ridicat în ultimii doi ani și rămâne și în exercițiul curent pe primul loc în harta riscurilor. În categoria riscurilor de nivel ridicat se alătură în această rundă a sondajului trei noi riscuri, evaluate ca riscuri de nivel mediu în exercițiul anterior, respectiv: riscul de creștere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii cursului de schimb cu efecte negative asupra capacității de plată a debitorilor, în special a populației și IMM (locul 2/10), cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar, cu implicații asupra solvabilității sectorului bancar (locul 3/10), și riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental (locul 4/10)”, se spune în document.

BNR menționează că în scădere a fost evaluat un singur risc, cel asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare, care a coborât la nivel mediu, de la ridicat în sondajul precedent, și a trecut pe locul 5 în harta riscurilor.

Conform băncii centrale, riscul de creștere a costului de finanțare ca urmare a majorării ratei dobânzii și/sau a deprecierii cursului de schimb înregistrează cel mai ridicat nivel, având o probabilitate de apariție superioară primului risc din harta riscurilor, însă dificultatea de gestionare în cazul materializării este mai redusă.

Cinci dintre cele zece bănci participante la sondaj au clasificat probabilitatea de apariție a riscului de creștere a costului de finanțare ca fiind sigură, iar alte patru bănci consideră foarte ridicată probabilitatea de materializare a acestui risc. Totodată, acest risc prezintă și cea mai importantă înăsprire a evaluării, clasându-se pe locul al doilea în exercițiul curent, față de locul al optulea în exercițiul precedent.

Alte riscuri care au crescut în importanță din perspectiva băncilor sunt riscul privind lichiditatea sectorului bancar, clasat pe locul 7, de la 9 în analiza anterioară, și riscul climatic care a urcat cu o poziție în topul celor mai importante riscuri sistemice (locul 9/10), însă rămâne printre cele mai puțin semnificative riscuri identificate de bănci, alături de riscul de intensificare a legăturii dintre sectorul bancar și sectorul public (locul 10/10), care a cunoscut o îmbunătățire față de evaluarea din septembrie 2021. În plus, riscurile evaluate cel mai frecvent în exercițiul curent de către instituțiile de credit ca având un impact potențial foarte ridicat asupra sistemului financiar sunt riscul de deteriorare a echilibrelor macroeconomice interne și cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar.

Potrivit BNR, riscurile care au scăzut în importanță comparativ cu exercițiul anterior, dar rămân la un nivel moderat, se referă la riscul reducerii rapide a încrederii investitorilor în economiile emergente și riscul asociat evoluțiilor din piața imobiliară comercială.

În cadrul exercițiului curent, BNR menționează că au fost adresate băncilor două întrebări adiționale referitoare la: implicațiile pe termen scurt și mediu ale persistenței creșterii prețurilor la energie și efectele asupra echilibrelor macroeconomice interne și implicațiile asupra riscului de credit, în contextul conflictului militar din Ucraina. Conform evaluărilor instituțiilor de credit, persistența creșterii prețurilor la energie poate avea efecte negative directe asupra reducerii capacității de rambursare a împrumuturilor, cu precădere pe segmentul populației vulnerabile, dar și în rândul companiilor cu o situație financiară mai precară sau în cazul IMM.

În contextul creșterii prețurilor în sectorul energetic, al majorării inflației și ratelor de dobândă și, totodată, al încetinirii creșterii economice, băncile se așteaptă, aproape în unanimitate, atât la o creștere a ratelor de neperformanță, cât și la o încetinire a activității de creditare. În ceea ce privește efectele asupra principalilor indicatori bancari, răspunsurile instituțiilor de credit sunt oarecum divergente. Astfel, jumătate dintre băncile respondente nu consideră că impactul generat va afecta gradul de solvabilitate și nivelul de lichiditate ale sistemului bancar pe termen scurt și mediu, în timp ce celelalte instituții de credit estimează un impact negativ asupra fondurilor proprii și, implicit, atât asupra gradului de solvabilitate și profitabilitate, cât și a nivelului de lichiditate.

În ceea ce privește evaluarea efectelor conflictului militar din Ucraina, instituțiile de credit au declarat în unanimitate că nu estimează o creștere a riscului de credit în acest context. Acest lucru se datorează legăturilor financiare sau comerciale imateriale față de Rusia și/sau Ucraina ale debitorilor (populație și companii nefinanciare) care se află în portofoliile acestora. Însă, instituțiile de credit consideră că impactul generat de conflictul militar dintre Rusia și Ucraina va fi unul negativ și se va răsfrânge asupra cadrului macroeconomic intern, prin prisma dezechilibrelor în lanțurile de aprovizionare și desfacerii, reorientării către noi piețe de materii prime, energie, gaze, inclusiv în contextul sancțiunilor la nivel european impuse Rusiei. Totodată, sunt identificate efectele indirecte generate de potențialul impact negativ anticipat în cazul statelor membre.

Conform celor mai recente analize derulate de BNR, principalele riscuri sistemice se referă la: incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice, al conflictului Rusia-Ucraina, dar și al pandemiei COVID-19; deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluțiilor geopolitice și internaționale; întârzierea reformelor și a absorbției fondurilor europene, în special prin PNRR; nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental.

Analiza este realizată pe baza răspunsurilor instituțiilor de credit la Chestionarul privind riscurile sistemice. Sondajul este transmis celor mai importante 10 bănci din sistem după valoarea activelor. Acestea dețineau 77% din activele totale ale sectorului bancar în luna martie 2022. Chestionarul este adresat persoanelor cu atribuții de conducere din cadrul departamentelor de administrare a riscului ale acestor instituții.

Mecanismul analizei este următorul: BNR identifică riscurile care pot fi considerate sistemice și solicită băncilor să răspundă în ce măsură opinia lor este asemănătoare, cum ierarhizează respectivele riscuri după importanța posibilelor consecințe asupra sistemului financiar, care este capacitatea lor de a face față consecințelor în ipoteza concretizării riscului și care consideră că este probabilitatea de apariție a riscului sistemic. De asemenea, băncile au posibilitatea să propună riscuri care, în opinia lor, sunt sistemice.

Metoda de agregare a răspunsurilor băncilor cu privire la cele trei elemente ale riscurilor (probabilitatea de apariție, severitatea impactului și capacitatea de gestionare a riscului) este media ponderată, factorul de ponderare fiind cota de piață a activelor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)