Legea privind combaterea concurenței neloiale a fost modificată recent, prin ordonanță de urgență, pentru a proteja firmele mici de eventuale abuzuri din partea companiilor mai mari, a afirmat, pentru Agerpres, Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. „Protejarea firmelor mici este un aspect care ne preocupă de mai multă vreme. Iar pandemia și acum războiul din Ucraina au arătat, încă o dată, că firmele mici sunt fragile și că este nevoie de o adaptare a reglementărilor astfel încât ele să fie protejate. Ca urmare, am demarat un proces de modificare și adaptare a legii concurenței neloiale, sora mai mică a Legii Concurenței, pentru a putea interveni și apăra companiile mai mici de eventuale acțiuni abuzive ale celor mai mari, precum modificări unilaterale ale contractelor, întârzieri la plata facturilor, exploatarea dependenței de o firma mare. De altfel, modificarea legii concurenței neloiale a fost introdusă, la propunerea noastră, în obiectivele Programului de Guvernare”, a spus Bogdan Chirițoiu.

Acesta a explicat că, din perspectiva regulilor de concurență, atenția Consiliului este îndreptată, în special, asupra comportamentului companiilor foarte mari, astfel încât acestea să nu abuzeze de firmele mici. Zona intermediară, respectiv conduita acelor companii care nu sunt dominante, nu au cote de piață de peste 40%, dar sunt suficient de mari pentru a putea crea probleme partenerilor mai mici, nu era acoperită până acum de legislația din domeniu. „Ca urmare, includem în sfera practicilor de concurență neloială și exploatarea poziției superioare de negociere a unei companii în raport cu o alta cu care se află într-o relație comercială. În aceste cazuri, în care companiile au mai puțin de 40% dintr-o piață, vom aplica o logică asemănătoare ca în cazul comportamentelor considerate abuzive de Legea concurenței: vom declanșa investigații, vom face inspecții, vom cere date și documente de la orice persoană fizică sau juridică ce ar putea deține informații relevante și așa mai departe”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

În aceste cazuri, compania, neavând poziție dominantă, nu va primi sancțiunile semnificative prevăzute de Legea concurenței, ci unele mai mici, prevăzute de Legea concurenței neloiale.

În același timp, a fost actualizat și cuantumul amenzilor pe care le poate Consiliul aplica persoanelor fizice și juridice care au încălcat Legea concurenței neloiale, ținând cont de rata inflației din ultimii șase ani (respectiv, data ultimei modificări a actului normativ).

Astfel, companiile vor primi amenzi care pleacă de la 50.000 și ajung la 500.000 de lei, iar persoanele fizice, între 5.500 și 11.000 de lei.

„Mai mult, în mod similar practicii în cazul aplicării prevederilor Legii concurenței, se introduce posibilitatea de a recunoaște fapta, și, astfel, se reduce amenda cu o pondere cuprinsă între 10% și 20%. Dar dacă, după ce firma obține acest beneficiu, contestă decizia autorității de concurență, reducerea se pierde. În plus, putem aplica sancțiuni pentru furnizarea de informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare”, a mai spus Bogdan Chirițoiu.

„Așa cum am mai spus și cu alte ocazii, scopul nostru nu este de a da amenzi, ci de a avea o concurență corectă la nivelul firmelor mici și mari deopotrivă. De aceea am introdus în lege posibilitatea soluționării pe cale amiabilă a diferendelor privind faptele de concurență neloială. Deci părțile pot apela la procedura medierii conform legislației în domeniu, fără a elimina dreptul acestora de a sesiza Consiliul Concurenței sau de a iniția acțiuni în justiție în orice moment”, a completat el.

Legea a fost completată prin introducerea unor reglementări speciale ale practicilor de concurență neloială, așa-numitele prevederi antispeculă, pentru perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative, pentru a evita situații precum cea de la începutul pandemiei, în care prețul măștilor de protecție crescuse extrem de mult.

Astfel, sunt interzise practici precum practicarea unor prețuri nejustificat de mari, limitarea în mod nejustificat a vânzărilor sau a producției, acumularea de mărfuri de pe piața internă sau externă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor la un preț crescut în mod nejustificat.

De asemenea, legea stabilește faptul că autoritatea de concurență intervine doar în cazul afectării unui interes legitim public, ținând cont de anumite criterii: gradul ridicat de pericol social, importanța sau dimensiunea sectorului economic vizat, numărul de companii implicate în săvârșirea faptei, numărul de firme afectate, durata îndelungată a practicii de concurență neloială.

„Când vorbim de practicile de concurență neloială incriminate de lege ne mai referim la denigrarea unui competitor sau a produselor sau serviciilor sale prin răspândirea de informații false, deturnarea clienților unei companii prin utilizarea secretelor comerciale și discreditarea activității unei firme sau a produselor și serviciilor sale, realizată de către o altă firmă sau de un fost sau actual angajat. Aceste practici erau prevăzute și în forma inițială a legii, dar acum completăm și clarificăm sfera practicilor neloiale, astfel încât să apărăm reputația și credibilitatea companiilor mici în relația cu competitorii lor mai mari”, a explicat președintele Consiliului Concurenței.

Protejarea companiilor mici este o preocupare chiar la nivelul Uniunii Europene, care a făcut primii pași prin adoptarea Directivei privind practicile comerciale neloiale dintre companii în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar și introducerea unor noi reguli care vizează relația dintre platformele online și firmele care le utilizează serviciile.

„Noi mergem mai departe și extindem, în toate domeniile, politica de protejare a firmelor mici de abuzurile celor mai mari. Scopul acestor schimbări este tocmai acesta, de a asigura protecția companiilor mici în fața marilor firme de pe piață și de a oferi, în final, servicii mai bune, la prețuri corecte, consumatorilor”, a completat el.

Orice firmă sau reprezentant al unei companii poate face sesizări și poate depune plângeri la Consiliul Concurenței.

În plus, se pot transmite informații prin platforma avertizorilor de concurență, un instrument folosit atât de România, cât și de Comisia Europeană, care protejează anonimatul persoanelor care denunță nereguli. „Folosim un sistem de mesagerie criptat, special conceput, ce permite comunicarea în ambele sensuri. Trebuie să recunosc că numărul sesizărilor primite prin această platformă a crescut mult, doar în 2021 fiind 160. Noi am declanșat mai multe investigații în urma informațiilor furnizate de către avertizori și amintesc o investigație privind un posibil comportament anticoncurențial al unor companii care își desfășoară activitatea pe piața furnizării de carte din România. De asemenea, ne bazăm mult pe cazurile sesizate de (…) presă. Pentru noi acestea reprezintă o sursă importantă de informații”, a adăugat Bogdan Chirițoiu.

Consiliul Concurenței monitorizează și activitatea platformelor online și aplică sancțiuni în cazul în care acestea nu au un comportament corect și transparent față de companiile care le utilizează serviciile.

„Pentru companiile care activează în online există deja, așa cum spuneam, regulamentul european numit și Platform to Business (P2B), care vrea să creeze un mediu online competitiv, echitabil și transparent, pentru că există îngrijorări legate de practicile comerciale potențial dăunătoare existente la nivelul relației dintre platforme și utilizatorii lor. Vrem să protejăm firmele care utilizează servicii de intermediere online, dar și servicii de motoare de căutare online în relația lor cu orice furnizor de astfel de servicii, fie că sunt românești sau din alt stat”, a arătat președintele Consiliului.

În același timp, acesta încurajează firmele utilizatoare de servicii de intermediere online și de servicii de motoare de căutare online să contacteze Consiliul Concurenței, în cazul în care sesizează o încălcare a prevederilor Regulamentului P2B.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)