Numerarul este în continuare principalul mijloc de plată în România și motorul economiei, dar este în scădere, și se vede o creștere a plăților electronice, însă 41% din firme își plătesc angajații cash, a declarat, la un eveniment de specialitate, Bogdan Pătru, Government Engagement Director la Mastercard România & Croația, relatează Agerpres. „Se vede o creștere a numărului de plăți electronice, se vede o creștere a valorii plăților electronice, se vede o creștere a numărului de POS-uri. Că este în continuare foarte mult loc de îmbunătățit, cu siguranță. Adică, acum se estimează că plățile electronice au ajuns undeva la un 35% – 36% ca pondere, dar în continuare doi din cinci români sunt complet nebancarizați. Îmi aduc aminte niște declarații ale domnului Heiuș, dacă nu mă înșel, din 2023, care spunea că undeva la 20% din firme își plătesc toate taxele și impozitele cash și undeva la aproape, cred, 300.000 de firme nu aveau cont curent pentru efectuare de plăți. Asta înseamnă că se duceau la trezorerie când trebuiau să-și plătească taxele cu geanta, sacoșa, punga, fiecare după cât avea de plătit. E o zonă unde este loc de creștere și este loc de mai bine, dar în continuare se menține acest trend pozitiv ascendent”, a afirmat Pătru, la o conferință.

Totodată, reprezentantul Mastercard a arătat că 41% din firme își plătesc angajații cu numerar, în timp ce 30% din populație în continuare este complet exclusă financiar. „41% din firme își plătesc angajații cash. E un studiu derulat de Asociația Română a Băncilor, este din 2024. (…) Dacă ne gândim la celălalt factor, că nivelul de incluziune financiară a ajuns undeva la 70%, 30% din populație în continuare este complet exclusă financiar. De populația activă vorbim. Luăm metodologia Băncii Mondiale și atunci, da, se vede în continuare acest trend de retragere de numerar de la ATM. Că este în scădere, da, cum am spus la început, se vede. Încet, încet crește ponderea plăților electronice și în ceea ce privește volumele și în ceea ce privește numărul de tranzacții, coroborat cu scăderea de la ATM-uri. Asta nu înseamnă că a dispărut (numerarul - n. r.). Și cred că se poate vedea cu ochiul liber: dacă treceți în anumite momente ale lunii pe lângă ATM-uri, mai ales prin hipermarketuri, supermarketuri, ș.a.m.d. veți vedea în continuare cozi la ATM”, a subliniat el.

Bogdan Pătru a susținut că, dacă în mediul urban suntem cu mult peste media UE la accesibilitatea la tehnologie și soluții de plată, în mediul rural „merită să încerci să vezi cât de pierdută e bătălia aia”.

„Cu siguranță sunt factori economici, sociali, culturali ș.a.m.d. Asta nu înseamnă că nu poți să încerci în continuare să promovezi educație financiară, nu poți să promovezi incluziune financiară, nu poți să vii în continuare cu cele mai noi tehnologii și soluții de plată. Și astea rămân în continuare niște obiective strategice pentru noi, la Mastercard. Foarte multe dintre proiecte fix așa au început. Când am pus primul POS într-un autobuz a fost o reacție de șoc, când am pus primul POS într-o piață a fost o reacție de șoc. Hai să ne aducem aminte când îți plăteai taxele și impozitele pe ghișeu acum vreo 6-7 ani, era așa... un gest de aroganță maximă. Lucruri care au devenit banale. Și, da, în marile orașe suntem peste media europeană în ceea ce înseamnă accesibilitate, că până la urmă o economie trebuie să fie incluzivă, trebuie să fie pentru toți. Și asta am încercat și noi să facem. Într-un final, alegerea trebuie să fie a consumatorului ce vrea să utilizeze, cum vrea să utilizeze ș.a.m.d. Rolul nostru este să-i punem la dispoziție toate mijloacele necesare”, a conchis el.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)