Evenimentul care se va desfășura între 1 și 5 iunie a.c. ne prilejuiește revenirea asupra unui subiect care ne este aproape (de suflet) multora dintre noi, în calitate de cititori. La ediția din acest an – a XI-a – a Salonului Internațional de Carte Bookfest vor participa 200 de edituri, cu circa un milion de cărți. Este o „cantitate” de producție editorială echivalentă cu numărul total de concetățeni care cumpără cărți relativ des. Bineînțeles, editurile mizează pe vânzări consistente, mai ales că reducerile merg până la 80% față de prețul înscris pe ultima copertă a fiecărei cărți. Să sperăm că așteptările lor nu vor fi înșelate.

Cele peste 300 de manifestări care vor fi găzduite de Complexul Romexpo sunt menite, tocmai, să sporească interesul față de lectură, interes în descreștere evidentă din foarte multe cauze, nu în ultimul rând, cele legate de bugetele personale și familiale.

Faptul că Bookfest începe la 1 iunie prilejuiește organizatorilor, editurilor, dar și Ministerului Educației Naționale desfășurarea unor manifestări ample, diverse și deosebit de atractive dedicate copiilor și adolescenților. Așa cum se anunță, va fi un program fermecător, pe măsura unor foarte bune intenții.

Aspectele de ordin economic nu pot fi, desigur, eludate când vorbim, practic, despre piața cărții din țara noastră. Perioada de criză a diminuat de patru ori vânzările care, în prezent, nu depășesc 20 de milioane de euro anual. Cele mai multe edituri se zbat în dificultăți financiare, unele insurmontabile. Cititorii, la rândul lor, așa cum îi vedem în librării, ar fi extrem de bucuroși să-și cumpere cărțile care le trezesc interesul. Le răsfoiesc atunci când nu sunt anvelopate cu folii din plastic, le mângâie chiar, dar le pun la loc: n-au bani să le cumpere. Probabil, reducerile de prețuri de la Bookfest le vor permite să-și completeze bibliotecile personale cu câteva volume mult râvnite.

Dacă n-ar fi fost lansată deviza Bookfest 2016, însușită și de autoritățile publice, și anume „Educația prin lectură”, nu ar fi fost, poate, cazul să medităm, mai profund, la următoarea temă: există, oare, în țara noastră o „politică a cărții”, așa cum se petrec lucrurile mai ales în Occidentul pe care dorim să-l ajungem din urmă în special în materie de calitate a vieții? Așa cum se petrec lucrurile – și în prezent – nu există nici măcar sub aspect normativ o astfel de politică. Reluarea discuțiilor despre „timbrul literar” reconfirmă valabilitatea acestei aprecieri.

Manifestări de tipul și amploarea Bookfest sunt și un prilej de testare a preferințelor cititorilor, fie și numai ale celor potențiali (întrucât – și la asemenea târguri – cei mai mulți vizitatori se mulțumesc cu privitul ori, în cel mai bun caz, alocă sume modice pentru cumpărarea a două-trei cărți, mai ales a acelora cu masive reduceri de preț). Vom vedea dacă se confirmă o ierarhizare a preferințelor. Recente sondaje de opinie au atestat că vânzările cele mai consistente se înregistrează la cărțile incluse în categoria „dezvoltării personale” (mulți caută „rețete” pentru succesul profesional, pentru împliniri personale cât mai „cuprinzătoare”, inclusiv în viața de familie). Urmează lucrările de specialitate, colecțiile SF și după aceea, la mare distanță, beletristica, și aceea pe anumite segmente, mai cu seamă în zona așa-numitelor romane „de consum” (comerciale). Sesizăm – și aici – o temă care vizează modul de apreciere a valorilor autentice în societatea românească din prezent.

Prin urmare, Bookfest poate fi considerat, din multe puncte de vedere, un autentic eveniment. Și aceasta pentru că nimic nu sintetizează mai bine esența manifestării decât vorba străveche: „Ai carte, ai parte”. Cât adevăr se află în aceste patru cuvinte nu poate confirma decât fiecare semen al nostru în... parte.