Pavilionul B2 din complexul expozițional Romexpo a găzduit, în intervalul 29 mai – 2 iunie a.c., un adevărat festival al cărții. Miile și miile de iubitori ai lecturii care au vizitat standurile a peste 100 de edituri au avut de unde să aleagă – peste un milion de volume. Piața cărții s-a adaptat și se adaptează rapid la cerințele potențialilor cumpărători, iar acest fapt a fost mai evident decât oricând, cel puțin prin activitatea primilor 10 jucători din domeniu care au tipărit cele mai recente best-seller-uri din lume, pe teme de cel mai mare interes pentru potențialii cititori.

În prezent, potrivit estimărilor agențiilor specializate, piața cărții din România a atins anul trecut 100 de milioane de euro. Se înregistrează, astfel, o ușoară creștere față de anul 2017, pentru care există date statistice oficiale. Primele 10 mari edituri dețin circa două treimi din totalul vânzărilor medii anuale, ceea ce indică un grad de concentrare ridicat. Aceeași concentrare este consemnată în profil teritorial; peste jumătate din totalul editurilor și librăriilor se află în București. În nicio comună și nici în majoritatea orașelor mici și mijlocii nu există librărie. Sunt doar 260 în întreaga țară.

Tot statisticile atestă că, în medie, la scara populației știutoare de carte, fiecare român citește pe zi numai… 5 minute, iar circa 3% reușesc să lectureze o singură carte pe lună. Suma alocată, tot în medie, pe an de o persoană, pentru cumpărarea de cărți este de… 3 euro.

Sigur, la ediția Bookfest din acest an, cei mai mulți vizitatori și-au cumpărat cărți la un alt nivel al cheltuielilor decât cel mediu, dar, din păcate, târgurile de carte, în general, nu schimbă prea mult situația de ansamblu. Fapt este că, la scara întregii societăți, s-a diminuat continuu, considerabil, interesul față de cartea print, cea clasică. Nu ne propunem o analiză a stărilor de lucruri din prezent, comparativ nu numai cu perioade anterioare, ci și cu situațiile din alte țări, inclusiv cele din apropierea noastră, ci semnalăm doar anumite fenomene de pe o piață care prezintă o însemnătate excepțională pentru tot ceea ce se definește prin noțiunile de cultură și civilizație. Fără îndoială, extinderea sferei IT, internetul (de pildă) oferă un volum impresionant de lecturi atractive și utile. Dar nici accesarea online și nici cărțile electronice nu acoperă integral diminuarea lecturii cărților print. Bunăoară, cărțile electronice au ocupat și ocupă mai puțin de 1% din totalul vânzărilor.

Am rezervat mai mult spațiu elementelor de ordin statistic nu numai din considerente economico-financiare (pe profilul publicației noastre), cifrele și numerele, ritmurile și ponderile fiind deosebit de familiare profesioniștilor contabili, ci, pe un plan mai larg, din perspectiva nevoilor culturale ale populației. În pofida incontestabilului succes al ediției din acest an a Bookfest, realitățile de ansamblu din domeniul editorial au o evoluție de natură a ne preocupa pe noi toți. Este bine că există largi segmente ale societății pentru care cartea reprezintă o „hrană” de neînlocuit în efortul de cunoaștere, de autodepășire, inclusiv profesională, dar – în condițiile în care, conform Eurostat, doar 1,3 milioane de români cumpără o carte, în medie, pe an – avem toate temeiurile să abordăm această temă, din multiple unghiuri de analiză, inclusiv în privința instrumentelor de stimulare a lecturii, începând cu școala și terminând cu măsurile care pot și trebuie adoptate la nivelul diverșilor factori decidenți cu obligații clare și în domeniul vieții noastre cultural-științifice.

În rest, nu putem decât să ne bucurăm că Bookfest are nu numai prezent, ci și viitor și că – odată cu fiecare ediție – sunt vizibile progresele în activitățile editoriale spre satisfacția cititorilor de astăzi și a tot mai multor (sperăm) iubitori ai cărții de calitate, izvor de cunoștințe și, deopotrivă, modelatoare de caractere, de oameni adevărați, în deplinul înțeles al cuvântului.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)