Fiecare ediție a Bookfest – iată, s-a ajuns la a XVII-a – a fost o sărbătoare a cărții. Chiar și în perioada pandemiei, când majoritatea manifestărilor s-a desfășurat online, iubitorii de lectură s-au bucurat că producțiile editoriale au continuat să reprezinte o componentă de primă importanță a calității vieții unui număr tot mai semnificativ de segmente ale populației. Limitările impuse de raportul dintre venituri și cheltuieli continuă să fie, în bună măsură, nefavorabil pieței cărții din țara noastră. Dar, și în aceste condiții, recenta ediție a prestigiosului târg a înregistrat un mare flux de vizitatori și un volum de vânzări care permit multor edituri nu numai să se mențină pe „linia de plutire”, ci și să progreseze sub aspect profesional și financiar.

Fără îndoială, cele două caracteristici au fost comune și edițiilor precedente, însă, de data aceasta, avem de-a face cu un număr mai mare de noutăți, începând cu cele prezentate de invitata de onoare a târgului, Republica Moldova.

Cu siguranță, profilul celei mai recente ediții a Bookfest a fost conturat în urma unor studii aprofundate de marketing, așa cum a rezultat mai pregnant din dimensiunile și conținutul ofertei editoriale. O altă constatare cu valoare de generalizare vizează accentul pus pe îmbogățirea unor colecții tematice, care s-au bucurat și se bucură de cel mai mare volum de cerere, colecții profilate pe genuri și destinate unei mari diversități de cititori. Îmbogățirea colecțiilor de tradiție și instituirea unui foarte mare număr de colecții noi au reprezentat, așadar, o altă caracteristică esențială a recentei ediții.

Fiecare concretizare a ofertei editurilor a relevat preocupări susținute de adaptare la cerințele în permanentă schimbare ale cititorilor de toate vârstele și de toate profesiile. Printre noutăți s-a remarcat și faptul că Muzeul Național al Literaturii Române a participat, pentru prima dată, la Bookfest cu un stand propriu la care s-au prezentat și rezultatele cercetării științifice de specialitate în privința evoluției creațiilor din sfera beletristicii românești.

La rândul lui, Institutul Cultural Român a multiplicat numărul traducerilor în limbi de largă circulație ale unor capodopere ale științei și culturii autohtone reprezentate de cărți tipărite în condiții grafice de excepție.

Datele statistice sunt relevante: peste 100 de evenimente (lansări de carte, prezentarea de documente foto și cinematografice, dezbateri, schimburi de experiență etc.), derulate în fiecare zi, au cunoscut un aflux considerabil de vizitatori, apreciat preliminar pentru toate zilele târgului la 120.000. Încasările au fost mai mari cu aproximativ 15% în termeni reali față de ediția precedentă. Este o mărturie a unei dinamici care nu poate decât să bucure editorii și publicul avid de lectură. Cu toții și-au exprimat încrederea, inclusiv prin sondajele de opinie care s-au efectuat în spațiul târgului, că, în toamnă, ediția 2024 a Gaudeamus va fi marcată de continuarea și aprofundarea tendințelor menționate. Sunt semne încurajatoare în ceea ce privește receptarea de masă a producției editoriale prin conexiunea tot mai strânsă a cererii și ofertei cu acte autentice de cultură, benefice pentru prezentul și viitorul literaturii și artei românești.