Brandurile românești, „vaccin” economic antiepidemic
Numărul 9, 9-15 mar. 2021 » Comentariul ediției
Este perfect explicabil interesul profesioniștilor contabili față de evoluțiile pieței în care își desfășoară activitatea, fie și numai pentru identificarea posibilităților de extindere și de creștere a eficienței serviciilor prestate unor largi categorii de operatori economici. În acest context, a ieșit în evidență, mai ales în ultimul timp, în vreme de pandemie, puternica tendință de sporire a rolului, a importanței brandurilor românești în efortul comun de revenire, cât mai rapidă, la desfășurarea normală a afacerilor.
Se poate aprecia, cu un coeficient mare de certitudine, că nu există domeniu în care stările de fapt și stările de spirit să se manifeste într-o conexiune mai strânsă decât în cel al brandurilor din țara noastră. Se vede, cum se spune, cu ochiul liber că majoritatea covârșitoare a firmelor care nu numai că au supraviețuit, ci s-au consolidat economico-financiar sunt cele cu un brand de necontestat. Chiar dacă ne-am limita la acest fapt, tot ar fi suficient pentru a le acorda toată atenția atât sub aspect conceptual, cât și dintr-o perspectivă practică, managerială.
În esență, este vorba despre raportul calitate/preț. Până și în condițiile în care ponderea altor factori, care vizează – pe bună dreptate – elementele de solidaritate identitară, națională și profesională, este semnificativă în definirea eficienței brandurilor etc., tot criteriile de ordin economico-financiar se cer luate în considerare cu prioritate. Motivul principal îl constituie necesitatea de a asigura, din start, brandurilor un câmp competitiv cât mai favorabil. Din acest unghi de vedere, se cer luați în considerare, într-o măsură tot mai mare, factorii de natură ecologică.
Bineînțeles, nu putem eluda influența pe care pandemia a avut-o și în privința restrângerii circulației internaționale a mărfurilor, ceea ce a afectat direct și indirect volumul și varietatea importurilor.
Evident, din foarte multe alte motive, pandemia a constituit și constituie o oportunitate pentru produsele autohtone. Așa cum mai remarcam, în absența unor importuri, cumpărătorii s-au orientat mai mult ca oricând spre bunurile de consum produse în țară. Acesta a fost, însă, cadrul general, conjunctural. Se cere remarcat, în aceeași sferă de preocupări, că terenul era pregătit mai demult, prin rezultatele remarcabile ale multor operatori economici autohtoni îndreptate spre creșterea competitivității produselor lor. Ultimii ani au fost marcați de un progres continuu sub aspectul calitate/preț al bunurilor de consum fabricate în țară care au corespuns atât tradițiilor naționale și nevoilor locale, cât și preferințelor și gusturilor în evoluție. De asemenea, o influență importantă a avut și are evoluția puterii de cumpărare a concetățenilor noștri. În acest fel au devenit tot mai cunoscute și și-au consolidat prestigiul alimente precum mezelurile și lactatele, dulcețurile și băuturile alcoolice și nealcoolice, cosmeticele, medicamentele, mobilierul, materialele de construcție, articolele de menaj și de uz casnic produse în țară. Chiar dacă pentru realizarea lor s-a recurs și se mai recurge la licențe, la cooperări cu capitalul străin, amprenta specifică românească reprezintă o „carte de vizită” tot mai apreciată. Identificăm lesne în acest fapt un potențial uriaș care trebuie și poate fi mult mai bine valorificat.
Firește, cuvântul decisiv îl au producătorii, procesatorii, deoarece, în primă și în ultimă instanță, contează măsura în care nevoile reale au o acoperire în bunuri care corespund și standardelor de sănătate, de protecție a mediului, de modernitate. Dar s-a dovedit că un rol important îl au toți operatorii economici de pe întregul lanț, de la producător la cumpărător. Activitățile specifice de marketing, de promovare sunt, la rândul lor, determinante pentru succesul afacerilor. Aceasta și în măsura în care tot ceea ce se prezintă în materie de publicitate corespunde cu valoarea de întrebuințare a produsului. S-a demonstrat că nu sunt puține brandurile care și-au diminuat prestigiul și au pierdut, astfel, importante segmente de piață ca efect al deteriorării „rețetelor de fabricație”. Este esențial să se conștientizeze faptul că dobândirea unor poziții favorabile pe piață nu este un dat pentru totdeauna, mai ales în competiția cu firmele concurente din străinătate. Brandurile românești trebuie să fie permanent „pe fază”, să inoveze continuu. Sunt lecții de bază a căror importanță a fost relevată în proporții fără precedent de aceste vremuri grele de pandemie. Cine le-a învățat, le învață și le aplică își multiplică exponențial șansele de succes în lumea businessului, neapărat cu un consum adecvat de inteligență managerială, creativă.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național