Previziunile de toamnă ale Comisiei Europene, publicate zilele trecute, arată că, după o perioadă prelungită de stagnare, economia UE revine la o creștere modestă, în timp ce procesul de dezinflație continuă, informează un comunicat de presă al Executivului comunitar, citat de Agerpres.

Conform celor mai noi prognoze, în 2024, Produsul Intern Brut ar urma să înregistreze o creștere de 0,9% în UE și una de 0,8% în zona euro. Se estimează că activitatea economică se va accelera la 1,5% în UE și la 1,3% în zona euro în 2025 și la 1,8% în UE și la 1,6% în zona euro în 2026.

În paralel, se estimează că inflația totală în zona euro se va înjumătăți în 2024, de la 5,4% în 2023, până la 2,4%, înainte de a scădea treptat la 2,1% în 2025 și la 1,9% în 2026. Se estimează că la nivel de UE procesul de dezinflație va fi și mai accentuat în 2024, inflația totală scăzând la 2,6%, de la 6,4% în 2023, și va continua să scadă, până la 2,4% în 2025 și la 2,0% în 2026.

„Economia europeană se redresează lent. Pe măsură ce inflația continuă să se reducă, iar consumul privat și investițiile își reiau creșterea, în contextul unui nivel al șomajului aflat la niveluri mici record, se estimează că creșterea se va accelera treptat în următorii doi ani. Cu toate acestea, provocările structurale și incertitudinile geopolitice ne afectează perspectivele de viitor. Statele membre vor trebui să înainteze pe o potecă îngustă, urmărind să reducă nivelurile datoriei și să sprijine în același timp creșterea economică, ajutată de noul cadru de guvernanță economică și de continuarea punerii în aplicare a NextGenerationEU”, a declarat comisarul pentru Economie, Paolo Gentiloni.

Potrivit Executivului comunitar, procesul de dezinflație care a început spre sfârșitul anului 2022 continuă, în pofida unei ușoare creșteri a inflației în luna octombrie, determinată în mare parte de prețurile la energie. Presiunile asupra prețurilor în sectorul serviciilor rămân mari, dar se estimează că se vor modera de la începutul anului 2025, ca urmare a încetinirii ritmului de creștere a salariilor și a creșterii preconizate a productivității, și vor fi susținute de efecte de bază negative. Aceste fenomene creează condițiile ca inflația să scadă spre valoarea țintă la sfârșitul anului 2025 în zona euro și în 2026 la nivel de UE.

De asemenea, întrucât multe state membre depun eforturi pentru a-și reduce rata datoriei, se estimează că deficitul public al UE va scădea în 2024 cu aproximativ 0,4 puncte procentuale, la 3,1% din PIB și la 3,0% în 2025. Se preconizează că în 2026 dinamica economică pozitivă va reduce deficitul și mai mult, până la 2,9%. Pentru zona euro, se estimează că deficitul va scădea de la 3,0% în 2024 la 2,9% în 2025 și la 2,8% în 2026.

Cu toate acestea, se estimează că rata agregată a datoriei față de PIB la nivelul UE va crește, de la 82,1% în 2023 la 83,4% în 2026. Această evoluție urmează unei scăderi de aproape 10 puncte procentuale între 2020 și 2023 și reflectă efectul deficitelor primare încă mari și al creșterii cheltuielilor cu dobânzile, care nu mai sunt compensate de creșterea mare a PIB-ului nominal, pe măsură ce inflația se diminuează. Pentru zona euro, se estimează că datoria publică va crește de la 88,9% din PIB în 2023 la 90% în 2026.

Pe de altă partea, Bruxelles-ul avertizează că incertitudinile și riscurile de evoluție negativă au crescut. Războiul de agresiune prelungit al Rusiei împotriva Ucrainei și conflictul intensificat din Orientul Mijlociu alimentează riscurile geopolitice și riscurile care afectează securitatea energetică. O nouă creștere a măsurilor protecționiste luate de partenerii comerciali ar putea perturba comerțul mondial, afectând economia extrem de deschisă a UE.

Pe plan intern, incertitudinea în materie de politici și provocările structurale din sectorul de producție ar putea duce la pierderi suplimentare de competitivitate și ar putea afecta creșterea economică și piața forței de muncă. În plus, întârzierile în punerea în aplicare a MRR sau un impact mai puternic decât cel preconizat al consolidării fiscale ar putea inhiba și mai mult reluarea creșterii. În cele din urmă, inundațiile recente din Spania ilustrează consecințele dramatice pe care le pot avea frecvența și amploarea tot mai mare a pericolelor naturale, nu numai pentru mediu și persoanele afectate, ci și pentru economie.

Comisia Europeană publică în fiecare an două previziuni detaliate (primăvara și toamna), care cuprind o gamă largă de variabile macroeconomice și fiscale pentru toate statele membre ale UE, țările candidate, țările Asociației Europene a Liberului Schimb ( Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția) și alte economii de piață majore, avansate și emergente.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)