Este cât se poate de firesc interesul manifestat nu numai de cei implicați în complexele procese ale creării de valoare adăugată, ci și de cele mai largi segmente ale populației, ale întregii societăți, față de stadiul actual și față de perspectivele operațiunilor destinate elaborării și adoptării bugetului național (de stat și al asigurărilor sociale de stat) pe anul 2022. Se poate aprecia, fără teama de a comite erori, că obiectivul cel mai important și mai urgent îl constituie, în prezent, tocmai definirea politicilor de venituri și de cheltuieli din fondurile publice.

Începând cu Legea fundamentală (Constituția), continuând cu legile specifice și terminând cu metodologiile adaptate la standardele Uniunii Europene, totul relevă necesitatea de a se accelera procesul guvernamental și parlamentar de definitivare a bugetului țării pentru anul viitor.

Este de domeniul evidenței că fundamentele proiectelor pentru 2022 sunt reprezentate de execuția bugetară pe anul în curs, atât cea efectivă până în prezent, cât și cea anticipată pentru 31 decembrie 2021. Deficitul pe 10 luni de „numai” 4%, chiar dacă indică un rezultat relativ bun, va fi – cu siguranță – depășit dacă avem în vedere ce s-a întâmplat în noiembrie și ceea ce este prevăzut pentru ultima lună a anului.

Preocuparea principală vizează măsurile care mai pot fi adoptate și, mai ales, aplicate, pentru a se respecta ținta de deficit de 7,1%, raportată la PIB-ul anual (prognozat) cu o creștere de circa 7 procente. Situația este complicată de faptul că estimările privind volumul PIB pe 2021 indică o certă încetinire a ritmului de creștere în ultimul trimestru al anului în curs. Sigur, inflația aduce aproape automat venituri bugetare suplimentare în termeni nominali, însă nu putem considera că, în acest mod, creșterea economică este integral dezirabilă. Fără urmă de îndoială, soluția optimă în eforturile de reducere a deficitului bugetar și, implicit, de menținere a datoriei publice în limite suportabile a fost, este și va fi creșterea economică sănătoasă. În acest sens este de consemnat că majoritatea prognozelor indică o diminuare a ritmului de creștere a PIB în anul viitor. De aici, o serie de dificultăți suplimentare, atât în privința veniturilor, cât și a cheltuielilor bugetare.

Cum este, de asemenea, firesc, temele evocate fac obiectul unor analize și comentarii ale Consiliului Fiscal, ale analiștilor financiari, ale multor bănci și ale unor organizații financiare internaționale. În pofida diversității (și chiar a punctelor de vedere opuse), rezultă că sunt fezabile o serie de măsuri incluse în programul guvernamental, în special, în privința așa-numitului „pachet social”. Desigur, creșterea veniturilor populației atrage după sine (cel puțin teoretic) și un spor de încasări – în termeni nominali – la bugetul general consolidat, însă – deocamdată – nu sunt enunțate soluțiile concrete care ar permite menținerea deficitului bugetar în limitele preconizate de autorități.

Până la urmă, factorii decizionali la nivel național poartă răspunderea față de modul în care vor arăta bugetele pentru anul viitor. Ceea ce se cere remarcat, în acest context, vizează deschiderea spre punctele de vedere ale structurilor patronale și sindicale ale altor exponenți ai diverselor componente ale societății noastre actuale. Astfel, recente declarații oficiale atestă însușirea unor sugestii emise, în spațiul public, de cele mai diverse structuri ale societății românești. Tocmai un asemenea dialog social ar fi de natură a conduce la adoptarea de soluții, dacă nu toate apropiate de optim, măcar realiste în raport cu adevăratele stări de fapt din viața economico-socială actuală.

În context, nu poate fi eludată evoluția probabilă a pandemiei, generatoare nu numai de criză sanitară, ci și de criză economică și socială fără precedent. În această „cheie”, putem evalua drept realiste prioritățile bugetare și secvențialitățile unor măsuri anunțate de forurile decizionale la nivel național. Alături de argumentele bazate pe realități, pe tendințe, pe previziuni științifice, contează enorm spiritul în care se desfășoară dezbaterile de importanța celor care vizează bugetul național. Un dialog social real, deschis, poate să aducă acea valoare adăugată căreia o abordare corectă, instituțională, îi asigură sursele necesare de înțelepciune, dublate obligatoriu de responsabilitate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)