Bulgaria și România, cele mai scăzute costuri orare din UE cu forța de muncă, anul trecut
Numărul 13, 5-11 apr. 2023 » Analize și sinteze
Costurile medii orare cu forța de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 30,5 euro în UE și la 34,3 euro în zona euro, comparativ cu 29 euro în UE și 32,8 euro în zona euro, în 2021, arată datele publicate de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat), citate de Agerpres. Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, cele mai scăzute costuri orare cu forța de muncă fiind înregistrate anul trecut în Bulgaria (8,2 euro) și România (9,5 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (50,7 euro), Danemarca (46,8 euro) și Belgia (43,5 euro). În 2022, costurile medii orare cu forța de muncă în industrie erau de 30,7 euro în UE și de 36,6 euro în zona euro, în timp ce în construcții erau de 27,3 euro în UE și de 30,8 euro în zona euro, iar în servicii de 30,2 euro în UE și de 33,3 în zona euro. În domeniul economiei non-business (excluzând administrația publică), costurile medii orare cu forța de muncă erau de 31,3 euro în UE și de 34,8 euro în zona euro.
Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile și costurile non-salariale, precum contribuțiile sociale plătite de angajatori. Ponderea costurilor non-salariale în costul total al forței de muncă în întreaga economie era anul trecut de 24,8% în UE și de 25,5% în zona euro. Cea mai scăzută pondere a costurilor non-salariale a fost în Lituania (5,4%) și România (5,3%), iar cea mai ridicată în Franța (32%), Suedia (31,9%) și Italia (27,8%).
În 2022, comparativ cu 2021, costurile orare cu forța de muncă în întreaga economie exprimate în euro au crescut cu 5% în UE și cu 4,7% în zona euro.
În zona euro, costurile orare cu forța de muncă au crescut în toate statele membre; cel mai semnificativ avans a fost în Lituania (13,3%), urmată de Irlanda (9,3%) și Estonia (9,1%).
În cazul țărilor din afara zonei euro, costurile orare cu forța de muncă exprimate în moneda națională au urcat anul trecut în toate statele membre, cea mai importantă creștere fiind în Bulgaria (15,3%), urmată de Ungaria (13,9%), România (12,2%) și Polonia (11,7%), iar cea mai redusă creștere în Danemarca (2,3%).
În 2022, majoritatea statelor membre UE au retras schemele de sprijin introduse în 2020 și extinse în 2021 pentru a atenua impactul pandemiei asupra angajatorilor și angajaților.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național