Bulgarii și românii, pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește munca de acasă
Telex » Știri
27 aprilie 2020
Aproximativ 5,4% dintre persoanele angajate din Uniunea Europeană, cu vârsta între 15 şi 64 de ani, lucrau în mod obişnuit de acasă în anul 2019, statele membre cu cea mai scăzută pondere a persoanelor care lucrează de acasă fiind Bulgaria (0,5%) şi Romania (0,8%), arată datele publicate de Eurostat, citate de Agerpres. În contrast, Olanda şi Finlanda sunt pe primele locuri în UE când vine vorba despre munca în sistem „remote”, 14,1% din persoanele angajate din cele două ţări lucrând în mod obişnuit de acasă în 2019. Cele două state sunt urmate de Luxemburg şi Austria, unde 11,6%, respectiv 9,9% dintre persoanele angajate lucrează în mod obişnuit de acasă.
Eurostat subliniază că ponderea femeilor care lucrează de acasă este mai mare decât cea a bărbaţilor, 5,7% comparativ cu 5,2%. Repartiţia pe categorii de vârstă arată că 6,6% din persoanele cu vârsta între 50 şi 64 de ani lucrează în mod obişnuit de acasă, faţă de 2,1% din peroanele cu vârsta între 15 şi 24 de ani.
De-a lungul ultimului deceniu, ponderea persoanelor angajate care lucrează de acasă în UE a rămas constantă în jurul a 5%, în timp ce în România s-a dublat de la 0,4% în 2012 la 0,8% în 2019. De asemenea, ponderea liber profesioniştilor care lucrează de acasă a fost constant mai mare decât cea a persoanelor angajate. Ponderea liber profesioniştilor care lucrează în mod obişnuit de acasă a crescut de la 16,2% în 2009 până la 19,4% în 2019. În România, ponderea liber profesioniştilor care lucrează în mod obişnuit de casă a fost de 1,9% în 2019, faţă de 0,8% în 2012.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național