Chiar dacă în august vom avea cele dintâi date privind creșterea economică în prima jumătate a acestui an, mai multe semnale din prezent permit să se contureze o imagine concludentă atât a stadiului actual, cât și a perspectivelor pe termen scurt și mediu. Nu este vorba numai despre informațiile statistice oficiale referitoare la rezultatele din prima parte a celui de-al doilea trimestru, ci mai ales despre evaluările unor factori decizionali din instituții publice, sistemul bancar, mediul de afaceri și cel academic. Sigur, se operează și în aceste sfere cu date statistice relevante, însă, este poate mai interesant să aflăm interpretările oferite de buni cunoscători ai realităților economico-sociale, mai ales sub aspect calitativ.

Ideea dominantă vizează fapte palpabile, mai ales modul în care s-a evitat și se evită recesiunea, situație favorabilă care tinde să se prelungească cel puțin până la finele anului. În acest context, se relevă caracterul remarcabil al multor stări de fapt din România, în condițiile în care zona euro a intrat în recesiune, cunoscut fiind că peste 70% din operațiunile de import-export ale țării noastre se derulează tocmai în respectiva zonă.

Explicația pe care o avansează cei mai mulți dintre factorii decidenți menționați se focalizează pe acțiunea căilor și mijloacelor care au asigurat și asigură reziliența economiei românești, elementele de stabilitate fiind cele mai vizibile pe o arie largă de domenii, de la refacerea principalelor lanțuri de producție, de aprovizionare și de desfacere afectate de actuala criză multiplă până la cursul de schimb, de la ponderea sectoarelor de vârf ale progresului științifico-tehnic până la solvabilitatea băncilor, de la locurile de muncă menținute în condiții dificile până la excesul de lichidități pe piață. Enumerarea poate, firește, continua.

Evident, factorii pozitivi care au determinat creșterea economică, fie ea mai puțin spectaculoasă în ultimul timp, se cer consolidați, dar tot atât de importantă este acțiunea convergentă îndreptată spre contracararea factorilor negativi care generează vulnerabilități, inclusiv în ceea ce privește ritmul și calitatea sporurilor de valoare adăugată, pe ramuri și pe ansamblul economiei.

Se evidențiază, astfel, necesitatea imperioasă de a se diminua, înainte de toate, deficitele gemene – bugetar și de cont curent. Fără să se subaprecieze ceea ce s-a obținut în ultimele luni, în ceea ce privește îmbunătățirea unor raporturi dintre veniturile și cheltuielile bugetare și în legătură cu micșorarea ritmului de creștere a deficitului extern, se impune a constata că respectivele tendințe nu au căpătat încă un curs ireversibil sau măcar previzibil pe termen mediu. Cauzele sunt, la rândul lor, numeroase și se concentrează în deficitul de competitivitate, care este efectul altor factori, între care un loc central îl ocupă insuficientele investiții menite să accelereze progresul științifico-tehnic. Or, atât diminuarea veniturilor bugetare, cât și creșterea ponderii cheltuielilor de ordin social-salarial din sectorul public determină inevitabil diminuarea resurselor alocate investițiilor din fondurile bugetare și din cele europene nerambursabile. Este cunoscut prea bine rolul multiplicator, la scara întregii economii, al investițiilor publice. Totodată, s-ar cuveni ca volumul mare de lichidități să determine și accelerarea procesului investițional.

În realitate, acoperirea în mai mare măsură și mai eficientă a nevoilor sociale reale este condiționată decisiv tot de politica de investiții, depotrivă din sectorul public și din cel privat.

Faptul că sporirea PIB aproape neîntreruptă, inclusiv în perioada de criză acută, a permis și o anumită îmbunătățire a condițiilor de trai pentru largi segmente ale populației reprezintă o temă de reflecție majoră tocmai în parametrii raportului dintre producție și consum. Una dintre mizele principale este, astfel, capacitatea de a folosi toate oportunitățile prezente și viitoare pentru obținerea unui spor cât mai mare de productivitate. De aici, legic și logic, se declanșează multe procese și fenomene de natură a imprima creșterii economice nu numai ritmuri relativ înalte, ci și o amplificare a atributelor unei mai bune calități a vieții pe o arie mai largă teritorială și socială. Semnele încurajatoare semnalate în prezent atestă conștientizarea necesității de a se merge pe acest drum la toate nivelurile decizionale și la scara întregii economii românești.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)