Zilele trecute ne-a vizitat țara Herman van Rompuy. Probabil, acest nume nu spune prea multe concetățenilor noștri. Privind, însă, imaginile filmate și fotografiile nu a fost dificil să constatăm că, parcă, parcă ne amintim de o personalitate care a ținut cândva „capul de afiș” al știrilor referitoare, cu precădere, la vârful Uniunii Europene. Astfel, din aproape în aproape, ne-am reamintit că personalitatea pe care România a găzduit-o în aceste zile este nimeni altul decât cel dintâi președinte al Consiliului European, funcție înființată în anul 2009, în condițiile marcate puternic de criza globală. Țările membre ajunseseră atunci la concluzia că organismul format din șefi de stat și de guvern din UE va putea funcționa mai bine, adică activitatea acestuia se va desfășura cu un plus de coordonare adecvată, dacă va avea în frunte o personalitate cu o vastă experiență în exercitarea unor responsabilități publice importante, atât în propria țară, cât și pe ansamblul spațiului comunitar. Astfel, van Rompuy, fost înalt demnitar belgian, a devenit, prin exercitarea dreptului la vot al reprezentanților statelor membre, cel dintâi președinte al Consiliului European.

Nu intenționăm, desigur, să ne referim la biografia distinsului oaspete, ci doar să subliniem că punctele de vedere ale unei asemenea personalități se cer cunoscute de toți cei interesați, în cele mai diverse forme, de funcționarea optimă a structurilor instituționale ale Uniunii Europene, precum și a organizațiilor de specialitate, inclusiv profesionale, care se pliază pe respectivele structuri, deci, și cea din domeniul contabilității.

Herman van Rompuy a fost și este în măsură să evalueze stările de fapt și tendințele de dezvoltare, în special economico-socială, atât la scară națională, cât și la nivel continental. Cine este mai bine familiarizat cu problematica Uniunii Europene își aduce, desigur, aminte că van Rompuy a susținut constant eforturile României, care a devenit stat membru cu drepturi depline în 2007, astfel încât procesul de integrare să se desfășoare alert, chiar și în condițiile în care criza globală și urmările ei pe timp mai îndelungat diminuau drastic posibilitățile economiilor naționale din UE și, deci, și ale economiei românești de a crește și a se dezvolta în continuare. Cu această remarcă, ne-am apropiat de „miezul” comentariului de față, adică de evaluarea pe care cel dintâi președinte al Consiliului European o face actualei situații economice a României și perspectivelor deschise în urma relativ recentelor alegeri pentru Parlamentul European și, implicit, în urma constituirii noului Executiv de la Bruxelles. De asemenea, a abordat multe aspecte de cel mai mare interes privind consecințele Brexit-ului la termenul limită de 31 octombrie 2019. Ce a spus, în esență, Herman van Rompuy?

A apreciat în mod deosebit faptul că, în ultimii ani, produsul intern brut al României a crescut constant, la cote net superioare mediei pe Uniunea Europeană, că procesul de integrare a continuat, că țara noastră este atractivă pentru investitorii străini. În același timp, s-a referit la o serie de dezechilibre macroeconomice, în special la deficitul comercial și de cont curent, la necesitatea de a se trece mai hotărât la îmbunătățirea radicală a infrastructurii rutiere și feroviare, ca o condiție fundamentală pentru progresul întregii economii românești, conexată tot mai puternic la Uniunea Europeană. Tocmai în acest punct se află acel „miez” al problemei la care ne-am referit. Apartenența la Uniunea Europeană, în pofida unor dificultăți cu care se confruntă piața unică, oferă predominant cele mai mari oportunități și pentru România. Cele patru libertăți, respectiv mobilitatea capitalurilor, a forței de muncă, circulația bunurilor și serviciilor și a persoanelor reprezintă fundamentul care a confirmat, de-a lungul a șase decenii, soliditatea edificiului comunitar european. Sigur, acestea sunt considerații și considerente cu un net caracter general, însă detalierea unor aspecte relevă că există un potențial de creștere, de dezvoltare, a cărui valorificare constituie un cert dublu avantaj, comparativ și competitiv.

Oaspetele a avansat și o prognoză: economia UE are potențialul de a crește anual cu 415 miliarde de euro. Herman van Rompuy a precizat că România are șansa de a deține o pondere tot mai mare în acest spor, deoarece ritmul de creștere a PIB este la noi unul dintre cele mai înalte din UE, iar dacă se recurge la detalieri se constată, între altele, că înregistrăm cel mai înalt ritm de creștere a comerțului electronic, dovadă a alinierii la principalele tendințe ale erei digitale. Este o constatare cu valoare de concluzie de natură a genera acțiuni concrete, coerente și concordante în susținerea unor eforturi care să se constituie și în premise ale succesului firmelor și economiei românești, în ansamblu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)