Cum bine se știe, printre pasiunile multor colegi contabili, filatelia ocupă un loc privilegiat. Este, incontestabil, un hobby, dar de un tip special întrucât constituie o prelungire, o completare a preocupărilor profesionale marcate de capacitatea de a evalua, răbdarea de a așeza mereu lucrurile în ordine, lărgirea continuă a ariei cunoașterii, pasiunea pentru punerea în valoare a tot ceea ce reprezintă creație autentică în cele mai diverse forme ale artei.

Aceste considerații au fost inspirate de interesul manifestat față de lansarea în circulație, la 6 septembrie a.c., a emisiunii filatelice aniversare Mihail Kogălniceanu, 200 de ani de la naștere. Chiar și pentru nespecialiști, este evidentă reușita grafică a celor două timbre (unul centrat pe ziarul Steaua Dunării – principalul ziar al mișcării unioniste, fondat de Mihail Kogălniceanu, celălalt valorificând valențele tabloului aflat în patrimoniul Muzeului Municipiului București, care îl înfățișează pe marele cărturar și om politic la dimensiunile unei personalități istorice de excepție).

Colecționarii – pe care îi întâlnești la fiecare final de săptămână la sediul lor din Calea Dorobanților colț cu Șoseaua Ștefan cel Mare – au primit cu interes noua emisiune filatelică. Discuțiile lor au un caracter special, dar și nespecialistul care le ascultă opiniile sesizează lesne că este vorba despre o autentică pasiune care are extrem de numeroase fațete subsumate culturii generale. Recentele colecții de timbre poștale românești dedicate unor momente de istorie, florei și faunei naționale, localităților țării, personalităților din toate domeniile științei și culturii, evenimentelor internaționale etc. ni se înfățișează asemenea lumii în care trăim, în toată diversitatea ei ideatică și cromatică.

Într-un clasor de colecționar am găsit emisiuni filatelice lansate în ultimul timp: Circuitul muzeelor bucureștene, Marca poștală în slujba talentului (cu prilejul împlinirii a 60 de ani de teatru național la TVR), Centenarul bătăliilor de la Mărășești, Mărăști, Oituz. Toate cu un mesaj clar, percutant și în formule artistice dintre cele mai expresive.

Colecționarii filateliști sunt, de asemenea, parte a pieței de profil. Au loc tranzacții, schimburi de timbre, se angajează vânzări și cumpărări pe seama viitoarelor emisiuni. După unele calcule, piața filatelică din țara noastră se ridică la valoarea de 700 milioane euro. Prin urmare, este încă un exemplu de îmbinare a hobby-ului cu economia.

În prestigiosul Catalog filatelic internațional MICHEL, multe mărci românești se bucură de cotații semnificative. Astfel, celebrele mărci Cap de bour sunt cotate cu sume care încep cu 100.000 euro și ajung, pentru ediția a II-a, la un milion de euro.

Documente internaționale atestă că, înainte de cel de-Al Doilea Război Mondial, colecția de peste 3.000 de mărci a Regelui Carol al II-lea era cotată, ca valoare, drept a treia din lume. Colecției îi era rezervată o cameră blindată din Palatul Regal. Acolo, în ziua de 23 august 1944, au fost reținuți Ion și Mihai Antonescu. Este doar unul dintre numeroasele episoade ale istoriei mai îndepărtate sau mai recente care includ, într-o formă sau alta, filatelia în istorie. Emisiunea dedicată împlinirii a 300 de ani de la Martiriul Sfinților Brâncoveni a avut pe piața filatelică internațională o cotație care începea de la 500 euro. Bineînțeles, nu este vorba aici numai despre bani. Evenimentul care a prilejuit consemnarea acestor fapte și date, respectiv emisiunea dedicată lui Mihail Kogălniceanu, nu a făcut și nu face altceva decât să ne reamintească faptul că, în anul 1858, premergător Unirii Principatelor Române, act strâns legat de numele celui omagiat la împlinirea a două secole de la nașterea sa, marca românească s-a înscris în circuitul mondial de valori ca semn distinctiv al unei națiuni care a avut, are și va avea mult și multe de spus în sfera culturii universale.