Cantitatea de deșeuri electrice și electronice generată la nivel global va depăși 61,3 milioane de tone, în 2023
Numărul 39, 4-10 oct. 2023 » Lumea în care trăim
Cantitatea este mai mare de 15 ori decât greutatea Palatului Parlamentului din București
Omenirea va genera, până la finalul acestui an, peste 61,3 de milioane de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE), din care doar 18% vor fi tratate și reciclate în mod corespunzător, atrage atenția o asociație de profil, într-un comunicat de presă citat de Agerpres. Întreaga cantitate estimată de asemenea deșeuri este mai mare de 15 ori decât greutatea Palatului Parlamentului din București, care cântărește 4,1 milioane tone și este catalogată drept cea mai grea clădire din lume.
"Conform datelor oficiale, Palatul Parlamentului din București cântărește 4,1 milioane de tone și este cea mai grea clădire din lume. Imaginați-vă acum un munte de deșeuri de echipamente electrice, de 15 ori mai greu. Atât va genera omenirea în acest an, ceea ce înseamnă cu 3,9 milioane de tone DEEE-uri mai mult ca în 2021, când s-au generat 57,3 milioane de tone. Progresul tehnologic, trendurile, prețul tot mai mic al acestor produse, creșterea nivelului de trai, supraconsumul și opțiunile limitate de reparație îi fac pe oameni să arunce repede produsele electrice și electronice vechi, stricate sau mai puțin performante. În medie, cantitatea de DEEE-uri aruncată crește de la un an la altul cu 2 milioane de tone și va ajunge în anul 2030 la nu mai puțin de 70 de milioane de tone", a explicat Cristian Pocol, președintele Asociației Respo DEEE.
Estimările organizației arată că doar 18% dintre aceste deșeuri vor fi tratate și reciclate în mod corespunzător, în condițiile în care peste 50 de milioane de tone deșeuri electrice sunt aruncate la gunoi, arse sau comercializate ilegal, în 2023.
"Doar 17,4% din cele 61,3 milioane de tone de deșeuri, care reprezintă un amestec de substanțe nocive și materiale prețioase, vor fi colectate, tratate și reciclate în mod corespunzător la nivel global. Restul de 50,6 milioane de tone vor fi fie aruncate la groapa de gunoi, arse sau comercializate ilegal și tratate într-un mod nestandardizat, fie pur și simplu depozitate în gospodării. Să ținem cont că aceste deșeuri conțin elemente chimice periculoase pentru mediu și sănătatea oamenilor, dar și elemente care pot fi recuperate și reutilizate pentru producția altor echipamente", a declarat Cristian Pocol.
Potrivit sursei citate, deși Europa este lider mondial în reciclarea DEEE-urilor, doar 54% dintre deșeurile electrice sunt raportate oficial ca fiind colectate și reciclate, asta în timp ce practica reciclării acestor deșeuri este complet străină în SUA, China sau India.
În prezent, Norvegia este țara din Europa care produce cele mai multe deșeuri electrice, respectiv 26 kg/cap de locuitor, potrivit unui studiu efectuat de Global E-waste Monitor. Pe locul secund se află Marea Britanie, cu 23,9 kg de DEEE-uri/cap de locuitor, iar pe poziția a treia se clasează Elveția, cu 23,4 kg/cap de locuitor.
România se situează pe locul 21 în Europa, cu 7 kilograme de DEEE generate pe cap de locuitor, însă rata reciclării nu depășește 25%, cu toate că norma impusă de Uniunea Europeana este de 65% pentru colectare și de 80% pentru tratare și reciclare, notează Respo DEEE.
Deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) înseamnă orice echipament care funcționează pe bază de curent electric, indiferent că este legat la rețea sau folosește o baterie, care nu mai îndeplinește funcția pentru care a fost construit. Acestea nu trebuie depozitate în casă, spre păstrare, și nici aruncate la gunoiul menajer. DEEE-urile includ: echipamente de transfer termic, ecrane, monitoare și televizoare, lămpi, echipamente electrice de mari dimensiuni, cele de mici dimensiuni, echipamente informatice și echipamente de dimensiuni mici pentru comunicații electronice.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice