În ultimul timp s-au înmulțit prognozele interne și externe referitoare la perspectivele economiei românești în acest an și din perioada postcriză. În pofida unei firești diversități, mai ales prin prisma unghiului de abordare, aproape toate anticipările conțin modificări „în sus”, comparativ cu estimările de până acum, specialiștii din domeniu considerând că rezultatele de la începutul lui 2021 indică posibilitatea unei relativ rapide recuperări a pierderilor din 2020.

Într-adevăr, recentul comunicat al Institutului Național de Statistică (INS) privind evoluția PIB în primul trimestru arată că s-au creat premise pentru o relansare mai robustă a economiei românești grav afectate de prelungirea pandemiei de COVID-19. Întrucât cititorii noștri sunt informați  despre cele mai importante prognoze privind șansele economiei românești de a depăși în timp cât mai scurt criza în care ne aflăm, ne vom rezuma la a consemna anticipările Băncii Mondiale.

Este cunoscut că această instituție financiară internațională dispune de un redutabil corp de experți în materie de prognoze, calitatea activității din acest domeniu fiind atestată de realitățile care au confirmat și confirmă valabilitatea prognozelor. Este vorba despre decenii la rând în care estimările lansate de Banca Mondială în spațiul public au constituit repere de neînlocuit în evaluările macro și chiar microeconomice dintr-un număr apreciabil de țări. Referindu-ne la România, reținem estimarea Băncii Mondiale potrivit căreia produsul intern brut va crește cu 6 procente, respectiv cu 2,5 puncte procentuale mai mult decât s-a anticipat în ianuarie 2021.

Pentru anul viitor, sporul de PIB este evaluat la 4,5%, iar pentru 2023, la 3,9%, ambele dinamici fiind superioare celor avansate până în momentul de față.

Bineînțeles, pentru interpretarea corectă a unor asemenea revizuiri pozitive este nevoie să aflăm argumentele Băncii Mondiale. Experții de la sediul central din Washington pun accentul pe efectul de domino, adică relevă, cu precădere, raportul dintre economia globală și cea românească. Sporurile menționate au șanse să devină realități în condițiile în care se așteaptă ca economia mondială să înregistreze în 2021 (atenție!) cea mai rapidă dinamică din ultimii... 80 de ani. Pe ce temei se fac asemenea estimări? Pe de o parte, se ține seama că punctul de plecare pentru un proces real de redresare este la un nivel foarte scăzut, ca efect al pandemiei care a determinat, în 2020, cele mai mari comprimări în aproape toate țările lumii, iar, pe de altă parte, se ia în considerare faptul că marile puteri economice au adoptat strategii și tactici inspirate, transformând numeroase riscuri și provocări ale dublei crize în oportunități. Practic, resursele lor disponibile au fost îndreptate, cu precădere, spre domeniile care vor defini viitorul, respectiv cele determinate de necesitatea combaterii încălzirii globale, cu toate consecințele ei, în special pe plan uman, precum și de etapa actuală și de perspectivele revoluției științifico-tehnice, cu nucleul ei determinant, reprezentat de progresele specifice erei digitale. Exact această evaluare strategică fundamentală stă la baza Planului de redresare și reziliență din fiecare țară membră a UE.

Acum putem să ne întoarcem, așa cum se spune, „la oile noastre”. Ce apare deosebit de pregnant din analiza rezultatelor înregistrate de economia românească de la începutul acestui an? În puține cuvinte, se poate răspunde: investițiile au avut rolul esențial în atenuarea căderii economice și, în același timp, în crearea condițiilor pentru o redresare sănătoasă. Sporul în materie de investiții în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020, a fost impresionant: 9,9%. Impresionant, dacă avem în vedere că, în 2020, PIB-ul României s-a comprimat cu 3,9%. Este adevărat că partea cea mai importantă a investițiilor a revenit sectorului public și că, pe structură, o pondere relativ mică au avut ramurile productive, dar și firmele private, cele cu o forță economică mai mare, au reușit să deruleze programe investiționale consistente.

Tema aceasta are extrem de numeroase ramificații, multe legate de sursele de finanțare, de condițiile de creditare ale băncilor, de alte aspecte conjuncturale și perene, însă esențialul a rezultat cât se poate de limpede, de convingător, din datele statistice, nu numai din primul trimestru, ci și din întregul interval ianuarie-mai 2021, potrivit celor mai recente statistici oficiale. Nu ne-am referit la dezechilibrele care s-au adâncit în ultima perioadă, la alte riscuri și vulnerabilități, deoarece multe dintre ele au fost abordate în ediții anterioare ale publicației noastre și, cu siguranță, vor face obiectul altor comentarii. Să reținem, deci, că soluția principală prioritară se află în zona investițională, conform specificului fiecărei entități economico-sociale, și, în consecință, pașii următori au, de pe acum, drept „cap compas” aprofundarea tendințelor care se vor afirma atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)