Profesioniștii contabili au toate motivele să fie interesați, în cel mai înalt grad, de analizele și dezbaterile din ultimul timp consacrate capitalului privat autohton. În fond, este vorba despre cel mai larg și mai important segment al pieței serviciilor de profil, fiecare firmă românească având conexiuni organice cu unul sau mai mulți colegi de breaslă, fie în relațiile contractuale dintre angajator și angajat, fie ca entități prestatoare de servicii. Mai mult decât atât: există un raport cauzal între dimensiunile și ponderea capitalului românesc în cifra de afaceri totală din economie și volumul de activități cu specific contabil, ceea ce este vital nu numai pentru prezentul, ci și pentru viitorul profesiei.

Reamintirea acestor corelații simple, bineînțeles, fără neglijarea celor complexe, este determinată, între multe altele, de binomul micro și macroeconomie, care a cunoscut și cunoaște o dinamică deosebită.

Contează, desigur, evoluția numărului de firme cu capital privat autohton, însă, în această privință, oscilațiile de la un an la altul sunt de câteva procente. Este, totodată, de remarcat că, în intervalul 2014-2017, nu s-a schimbat semnificativ ponderea capitalului privat românesc și a celui străin în totalul cifrei de afaceri. Sectorul de stat s-a menținut, la rândul lui, în jurul a patru procente, devenite, ca să spunem așa, tradiționale. Se impunea menționarea sectorului de stat în contextul analizelor la care ne referim deoarece s-au vehiculat și se mai vehiculează tot felul de evaluări pe această temă care n-au legătură cu adevăratele stări de fapt din economia noastră națională.

În esență, aceasta este tema centrală a comentariului de față. Fiecare evaluare, mai ales în spațiul public, în mass-media, cu precădere în sfera audio-vizuală, se cere susținută exclusiv prin fapte, prin date certe, valabilitatea celor furnizate de Institutul Național de Statistică aflându-se în afara oricărei îndoieli, mai ales că sunt validate de Eurostat. Nu este un secret pentru nimeni că o serie de procese și fenomene din economie, între care cele legate de capitalul privat autohton, au fost percepute eronat tocmai ca efect al eludării datelor obiective oferite de realități palpabile. Înainte de a trece la câteva exemplificări, apare necesar să se releve și faptul că unii comentatori, în special cei prezenți frecvent pe platourile televiziunilor, pornesc de la situația specifică a unor companii și trec, nejustificat, la tot felul de generalizări, de aprecieri globale.

Să privim, așadar, care au fost, în perioada amintită (2014-2017), dinamica numărului de firme private românești și dinamica cifrei de afaceri pe ansamblul lor. Numărul de firme a crescut cu 13%, pe când cifra de afaceri s-a majorat cu 20%. Este una dintre dovezile palpabile ale sporului înregistrat de afacerile companiilor cu capital privat românesc. Comparațiile pot să meargă mai departe. Să ne referim, de pildă, la profitabilitate, adică la motivația principală a oricărei afaceri. În intervalul analizat, profitul net pe ansamblul sectorului privat din economie a înregistrat un ritm de creștere dublu față de cifra de afaceri. Nu trebuie să li se spună profesioniștilor contabili cât de important este acest proces. Dacă ne referim la anul 2017, constatăm că firmele din sectorul privat au obținut un profit total de 55 miliarde lei, cu 10 miliarde lei mai mult decât în 2016. Dacă scădem pierderile, care au crescut de la 10 la 12 miliarde lei, rezultă un profit real de 41 miliarde lei, cu 8 miliarde lei mai mare decât în anul anterior. Tot în 2017, firmele cu capital străin au obținut un profit total de 40 miliarde lei, iar dacă scădem, și în aceste cazuri, pierderile care s-au ridicat la 14 miliarde lei constatăm un rezultat net de 26 miliarde lei. Practic, firmele cu capital străin au avut o marjă netă a profitabilității de 3,7%, iar firmele cu capital românesc (atenție!) o profitabilitate de 6,7%, adică aproape dublu. Sunt realități care nu pot (nu trebuie) subapreciate și, cu atât mai abitir, negate. Desigur, analizele nu se pot opri la indicatorii menționați. Nu la toate capitolele, companiile cu capital autohton se prezintă măcar la un nivel satisfăcător, de supraviețuire, iar analizele se cer centrate și pe vulnerabilități, pe punctele slabe. Dar, deocamdată, ne-am propus doar să aducem câteva argumente în susținerea ideii de a aborda, în cunoștință de cauză, diferite procese și fenomene din economia românească, exercițiu deosebit de util deoarece conectarea la realități este o condiție preliminară obligatorie pentru fundamentarea deciziilor, începând (firește) cu entitățile de bază din toate domeniile de activitate.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)