Proiectul Poftim din România se extinde în această vară pe litoralul Mării Negre
Numărul 22, 5-11 iun. 2024 » Roza vânturilor
"Poftim din România", proiectul Cooperativei Agricole Caprirom Sud Muntenia derulat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), se va extinde în această vară pe litoralul Mării Negre, unde vor fi organizate târguri și expoziții pentru promovarea produselor agroalimentare românești, a declarat, pentru Agerpres, consilierul MADR, Ionuț Diaconeasa. "Proiectul «Poftim din România», început anul trecut în București de Ziua Națională a României, se extinde în țară. Acesta a fost gândit în așa fel încât să poată fi multiplicat în toată țara, cu scopul de a încuraja consumul de produse agroalimentare românești. Este un proiect prin care consumatorii au siguranța că pot găsi produse de calitate, a căror trasabilitate este demonstrată, dar care încurajează și consumul direct de la ferme, pe lanțul scurt alimentar", a precizat Ionuț Diaconeasa.
Evenimentele de promovare a produselor agroalimentare românești, organizate în curtea Ministerului Agriculturii, s-au extins în sectoarele 3 și 4 ale Capitalei, apoi la Cluj-Napoca la târgul AGRARIA și, nu în ultimul rând, la AGRIPLANTA, târgurile de utilaje și echipamente agricole.
"Aceste evenimente au la fiecare organizare o tematică de prezentare care urmărește și respectă tradiția poporului român, prin celebrarea unor perioade reprezentative și, de fiecare dată, aduc în fața consumatorilor și o mică parte de folclor, port popular și obiceiuri vechi românești din toate zonele țării. În urma organizării unor astfel de evenimente au apărut și solicitări pentru organizarea târgurilor și în alte zone ale țării, iar acest parteneriat va continua, așa cum a fost conceput, în tot sezonul estival pe litoralul Mării Negre", a subliniat el.
Acesta susține că, prin puterea exemplului, produsele românești care au obținut recunoașterea calității la nivel european inspiră și alți producători și procesatori din industria alimentară. "Mulți producători și-au exprimat intenția de a începe demersuri pentru a obține la rândul lor recunoașterea calității produselor pe care le procesează cu materie primă obținută din România, aducând astfel plus valoare și valorificând produse finite și nu materie primă", a punctat consilierul MADR.
Potrivit datelor MADR, în prezent, la nivel național sunt 765 de produse tradiționale atestate de Ministerul Agriculturii, cele mai multe fiind cele din carne și produse din carne (309), lapte și produse din lapte (140), legume și fructe (124), pâine, produse de panificație și patiserie (120), pește (30), dar sunt atestate și băuturi (35).
La nivel european, România are recunoscute și protejate 13 produse, din care 11 cu Indicație Geografică Protejată (IGP): Magiun de prune de Topoloveni, Salam de Sibiu, Novac afumat din Țara Bârsei, Scrumbie afumată de Dunăre, Telemea de Sibiu, Cârnați de Pleșcoi, Cașcaval de Săveni, Salata cu Icre de Știucă de Tulcea, Plăcintă dobrogeană, Pită de Pecica, Salinate de Turda, unul cu Denumire de Origine Protejată (DOP), respectiv Telemea de Ibănești și un alt produs cu Specialitate Tradițională Garantată (STG) - Salată tradițională cu icre de crap. Alte produse identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european sunt: Telemea de Vaideeni, Brânză de burduf de Bran, Gem de rubarbă, Brânza de Gulianca, Virșli de Hunedoara, Salam de Nădlac, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Șuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemțeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmburești, Cârnați oltenești, Mere de Voinești etc.
Dintre cele 1.760 de produse alimentare din statele-membre, înregistrate în sistemele de calitate europene, doar 13 sunt produse alimentare românești.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistic pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național
Toamna cinematografică, o adevărată... primăvară a creației artistice