Comisia Europeană (CE) a prezentat, zilele trecute, ideile și acțiunile sale pentru o transformare digitală care să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile comunitare cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea. „Este viziunea unei societăți europene impulsionate de soluții digitale ce țin cont, mai presus de orice, de interesele cetățenilor săi, o societate ce oferă noi oportunități întreprinderilor și încurajează dezvoltarea unor tehnologii fiabile pentru a promova o societate deschisă și democratică și o economie dinamică și viabilă. Sectorul digital poate juca un rol de prim-plan în combaterea schimbărilor climatice și asigurarea tranziției către o economie verde. (...) Cartea albă privind inteligența artificială (IA) și Strategia europeană privind datele prezentate zilele trecute arată că Europa poate stabili standarde la nivel mondial în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică, poziționând în același timp pe primul loc oamenii”, precizează Executivul comunitar, într-un comunicat.

„Dorim ca fiecare cetățean în parte, fiecare lucrător, fiecare întreprindere să aibă în mod echitabil acces la beneficiile digitalizării. Poate fi vorba despre a conduce în condiții mai sigure sau a polua mai puțin datorită mașinilor conectate sau chiar de a salva vieți cu ajutorul imagisticii medicale bazate pe IA, care le permite medicilor să depisteze boli într-un timp mult mai scurt decât a fost vreodată posibil până acum”, a afirmat Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv și comisarul responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală. La rândul lui, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a subliniat: „Societatea noastră generează un volum uriaș de date industriale și publice, care vor transforma modul în care producem, consumăm și trăim. Doresc ca întreprinderile europene și numeroasele noastre IMM-uri să aibă acces la aceste date și să creeze valoare pentru europeni, inclusiv prin dezvoltarea unor aplicații de inteligență artificială. Europa are toate atuurile pentru a se impune ca un lider natural în cursa tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (big data) și pentru a-și păstra suveranitatea tehnologică, poziția de frunte în sectorul industrial și competitivitatea economică, în beneficiul consumatorilor europeni”.

Tehnologia, în beneficiul utilizatorilor

Reprezentanții Executivului comunitar subliniază, într-un comunicat, că „tehnologiile digitale, cu condiția să fie utilizate în mod adecvat, vor aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor din multe puncte de vedere. (...) Cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a prospera, de a alege liber, de a se implica în societate și, totodată, de a se simți în siguranță în mediul online. Întreprinderile ar trebui să beneficieze de un cadru care să le permită să își înceapă activitatea, să se extindă, să pună în comun date, să inoveze și să concureze în condiții echitabile cu întreprinderi mari”.

În următorii cinci ani, CE se va concentra pe trei obiective principale pentru a promova soluții tehnologice care vor ajuta Europa să își urmeze propriul drum către o transformare digitală ce aduce beneficii cetățenilor și respectă valorile comunitare fundamentale: o tehnologie în beneficiul utilizatorilor; o economie echitabilă și competitivă; o societate deschisă, democratică și durabilă.

Cartea Albă privind inteligența artificială și Strategia europeană privind datele sunt primii piloni ai noii strategii digitale a Comisiei. Acestea răspund pe deplin necesității de a pune pe primul loc oamenii în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor, precum și necesității de a apăra și de a promova valorile și drepturile europene în ceea ce privește conceperea, fabricarea și utilizarea tehnologiei în economia reală și modul în care îmbunătățim serviciile din sectorul public pentru cetățeni.

O inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere

În Cartea Albă prezentată zilele trecute, Comisia are în vedere un cadru pentru o inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere. În parteneriat cu sectorul privat și cel public, Comisia urmărește să mobilizeze resurse de-a lungul întregului lanț valoric și să creeze stimulentele potrivite pentru a accelera introducerea și utilizarea IA, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii. În acest sens colaborează și cu statele membre, și cu comunitatea de cercetare și încearcă să atragă și să păstreze talentele. Date fiind complexitatea sistemelor de IA și riscurile semnificative pe care le pot prezenta acestea în anumite contexte, este esențială consolidarea încrederii utilizatorilor. „Trebuie să existe norme clare care să abordeze problema sistemelor de IA cu grad ridicat de risc, fără a le împovăra însă excesiv pe cele cu risc mai scăzut. Vor continua să se aplice normele stricte ale UE în materie de protecție a consumatorilor, de combatere a practicilor comerciale neloiale și de asigurare a protecției datelor cu caracter personal și a vieții private”, precizează CE.

În cazul sistemelor cu risc ridicat, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al activității polițienești sau al transporturilor, sistemele de IA concepute ar trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze supravegherea umană.

O abordare centrată pe factorul uman înseamnă asigurarea faptului că sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate și utilizate astfel încât să respecte legislația UE și drepturile fundamentale. De exemplu, caracteristicile subiective ale anumitor algoritmi sau ale anumitor date de antrenament utilizate pentru sistemele de inteligență artificială din domeniul recrutării ar putea duce la rezultate injuste și discriminatorii, care ar fi ilegale conform legislației UE privind nediscriminarea. Este important să se prevină încălcarea drepturilor fundamentale și, dacă acest lucru are loc, să se asigure că astfel de încălcări pot fi sancționate de către autoritățile naționale. Sistemele de inteligență artificială cu grad ridicat de risc trebuie certificate, testate și controlate, la fel ca în cazul automobilelor, al produselor cosmetice și al jucăriilor.

De pildă, recunoașterea facială poate avea diferite forme. Aceasta poate fi utilizată pentru autentificarea utilizatorului, și anume pentru deblocarea unui telefon inteligent sau pentru verificare/autentificare la punctele de trecere a frontierei, pentru a verifica identitatea unei persoane în raport cu documentele sale de călătorie (corelare unu-la-unu). Recunoașterea facială ar putea fi utilizată și pentru identificare biometrică la distanță, atunci când imaginea unei persoane este verificată într-o bază de date (corelare unu-la-o mulțime). Aceasta este cea mai agresivă formă de recunoaștere facială și, în principiu, este interzisă în UE.

Colectarea și utilizarea datelor biometrice în scopul identificării la distanță implică riscuri specifice pentru drepturile fundamentale. În principiu, normele UE privind protecția datelor interzic deja prelucrarea datelor biometrice cu scopul unic de identificare a unei persoane fizice, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții. În mod specific, identificarea biometrică la distanță poate fi aplicată numai din motive de interes public major. Aceasta trebuie să fie întemeiată pe legislația UE sau pe legislația națională, să fie utilizată dacă este justificată în mod corespunzător, să fie proporțională și să facă obiectul unor garanții adecvate. Prin urmare, în prezent autorizarea recunoașterii faciale este excepția. Prin intermediul Cărții Albe privind inteligența artificială, Comisia dorește să lanseze o vastă dezbatere privind circumstanțele care ar putea justifica excepții în viitor, dacă este cazul.

Pentru alte sisteme de inteligență artificială, Comisia propune etichetarea voluntară în cazul în care sunt respectate standardele stabilite. „Toate sistemele și toți algoritmii de inteligență artificială sunt bine-veniți pe piața europeană dacă respectă normele UE”, subliniază CE.

Un spațiu european al datelor

Volumul de date generat de întreprinderi și de organismele publice este într-o creștere constantă. Următorul val de date industriale va transforma profund modul în care producem, consumăm și trăim. Dar potențialul său rămâne, în mare parte, neexploatat. Europa întrunește toate condițiile pentru a deveni un lider în această nouă economie a datelor: avem cea mai puternică bază industrială din lume, în care IMM-urile sunt o componentă esențială a țesutului industrial, avem tehnologiile și competențele necesare și acum și o viziune clară.

Obiectivul Strategiei europene privind datele este ca UE să devină un model demn de urmat și un lider pentru o societate în care datele sunt un motor esențial al progresului. În acest scop, obiectivul său este de a crea un adevărat spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, de a debloca potențialul datelor neutilizate, permițând fluxul liber al acestor date în Uniunea Europeană și între diferitele sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor și al administrațiilor publice.

Comisia va propune mai întâi stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestor date între întreprinderi, în relația întreprinderi – administrații centrale și între diferitele administrații. În acest sens vor fi create stimulente pentru a încuraja schimbul de date prin instituirea unor norme practice, echitabile și clare referitoare la accesarea și utilizarea datelor, conforme cu valorile și drepturile europene, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, protecția consumatorilor și normele în domeniul concurenței. De asemenea, se va asigura un acces mai larg la datele din sectorul public prin oferirea accesului liber la seturile de date cu valoare ridicată în întreaga UE și prin permiterea reutilizării lor în vederea inovării.

În al doilea rând, Comisia dorește să sprijine dezvoltarea sistemelor tehnologice și a următoarei generații de infrastructuri ce vor permite UE și tuturor părților interesate să profite de oportunitățile oferite de economia datelor. Comisia va contribui la investițiile în proiecte europene cu un impact ridicat legate de spațiile europene ale datelor și de infrastructurile de cloud fiabile și eficiente din punct de vedere energetic.

Nu în ultimul rând, Comisia va lansa acțiuni sectoriale specifice pentru a construi spații europene ale datelor, de exemplu, în industria prelucrătoare, în contextul acțiunilor ce țin de Pactul ecologic, în domeniul mobilității sau al sănătății.

De asemenea, CE va face demersuri pentru a reduce lacunele în materie de competențe digitale ale europenilor și va analiza opțiunile prin care ar putea să le permită cetățenilor să controleze mai bine cine le poate accesa datele generate automat.

Etapele următoare

Potrivit Strategiei, Comisia va prezenta, în cursul acestui an, un act privind serviciile digitale și un plan de acțiune pentru democrația europeană, va propune o revizuire a Regulamentului e-IDAS și va consolida securitatea cibernetică prin instituirea unei unități comune de securitate cibernetică. De asemenea, Europa va continua să construiască alianțe cu partenerii ei internaționali, mobilizând puterea sa normativă, consolidarea capacităților, diplomația și instrumentele de finanțare pentru a promova modelul european de digitalizare.

Cartea Albă privind inteligența artificială este deschisă consultării publice până la 19 mai a.c. Comisia colectează, de asemenea, părerile părților interesate cu privire la Strategia sa privind datele. În lumina contribuțiilor primite, Comisia va lua măsuri suplimentare pentru a sprijini dezvoltarea unei IA de încredere și a economiei datelor.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)