Eficiența energetică este un atribut principal al casei ideale pentru 67% dintre români, iar specialiștii în construcții descriu o locuință eficientă energetic ca fiind una prietenoasă cu mediul, care nu generează costuri mari pentru iluminare, încălzire și răcire și menține o temperatură constantă în interior, relevă un studiu al Reveal Marketing Research în parteneriat cu ProBCA. Potrivit unui comunicat citat de Agerpres, creșterea costului vieții îi determină pe români să prioritizeze eficiența energetică a locuințelor pentru facturi mai mici. În același timp, schimbările climatice și reglementările europene impun ca noile construcții și renovările majore să respecte standardul nZEB (clădiri cu un consum de energie aproape de zero).

În plus, 80% dintre români evaluează valoarea unei locuințe în funcție de costurile de întreținere. În acest context, specialiștii menționează factorii esențiali pentru îmbunătățirea eficienței energetice a locuinței, care includ alegerea materialelor de construcție și a termoizolației, importanța tâmplăriei, selectarea sistemului de încălzire potrivit și economisirea energiei electrice prin soluții precum panourile fotovoltaice.

„Majoritatea clienților se gândesc la coeficientul de energie în ziua de astăzi și foarte mulți solicită panourile fotovoltaice. De asemenea, pompa de căldură este o soluție valabilă; deși necesită o investiție inițială mai mare, beneficiile pe termen lung justifică aceste costuri”, a declarat D. Lelia, inginer proiectant constructor, citată în comunicat.

Specialiștii subliniază importanța alegerii materialelor de construcție potrivite pentru clădirile eficiente energetic, BCA-ul fiind un exemplu relevant datorită performanțelor sale energetice ridicate, conform cercetării.

Potrivit studiului, standardul nZEB (clădiri cu consum aproape zero de energie) pune accent pe utilizarea materialelor și tehnologiilor care îmbunătățesc performanța termică a construcțiilor.

„Normele actuale cer ca toate clădirile să aibă un consum de energie aproape de zero; totuși, implementarea acestora poate fi provocatoare, mai ales din cauza costurilor inițiale mai mari sau a necesității unor tehnici de construcție mai avansate”, menționează D. Ciprian, inginer structurist.

În studiul realizat în 2024, specialiștii descriu BCA-ul ca oferind o rezistență termică ridicată, datorită structurii sale poroase, care ajută la menținerea unei temperaturi constante în interiorul clădirii, reducând astfel consumul de energie pentru încălzire și răcire.

„BCA-ul are o eficiență termică superioară cărămizii. Este ușor de manevrat și de lucrat cu el. Nu permite apariția igrasiei sau mucegaiului, dacă este izolat corect, și păstrează foarte bine temperatura interioară”, explică P. Mihai, inginer instalații termice.

În plus, acest material permite construirea de pereți relativ subțiri fără a compromite izolația termică, ceea ce contribuie și la optimizarea spațiului interior, un avantaj important în proiectele moderne de construcție, în special în zonele urbane, unde spațiul este limitat.

Studiul a inclus o abordare exploratorie calitativă prin intermediul a patru interviuri cu specialiști în construcții (architect, structurist, constructor, inginer instalații termice) ce au urmărit o analiză amănunțită a acestui sector.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)