Pe prima pagină a unui cotidian bucureștean a atras atenția un titlu care anunța: „Performanțe modeste la ultimul concurs...”. Nu interesează, potrivit profilului rubricii de față, despre ce concurs a fost vorba, deoarece tema noastră o constituie, de obicei, respectarea proprietății termenilor. „Performanța” indică, totdeauna, rezultate deosebite, chiar de excepție, cum sunt, bunăoară, recordurile, în cele mai diverse domenii. În consecință, cuvintele „performanță” și „modeste”, din titlul cu pricina, indică o contradicție în termeni.

Din păcate, punerea semnului egalității între „rezultate” și „performanțe” reprezintă încă un exemplu de nerespectare a raportului dintre parte și întreg. „Rezultatele” pot fi, evident, și „modeste” întrucât avem de-a face cu o paletă extrem de largă de situații, de la „rezultate extrem de slabe” până la cele care atestă „performanțele”.

Este cât se poate de firesc, inclusiv în exercitarea profesiei contabile, să se acorde cea mai mare atenție „rezultatelor”, atât în privința factorilor care le determină, cât și în legătură cu impactul lor pe multiple planuri. Erorile de exprimare pe care le semnalăm parcurgând presa includ o gamă largă, de la fracturi logice la tautologii și pleonasme până la nerespectarea acordului gramatical. Credem că exemplele care urmează vor fi edificatoare.

„Rezultatele obținute de respectiva firmă sunt efectul măsurilor care au dat roadele scontate” – se releva într-o analiză apărută într-un săptămânal cu profil economic. Aparent, totul este în regulă, numai că „rezultatul” are ca sinonime atât „efectul”, cât și „roadele”. Adică, atunci când vorbim despre „efecte”, nu le putem explica prin „rezultate” ori „roade” deoarece aceste cuvinte exprimă exact aceeași idee, cea referitoare la urmările unei acțiuni, indiferent de natura acesteia.

Un alt caz, tot din presa de specialitate, de această dată din sfera audiovizualului, ne este relevat de următoarea frază: „Rezultanta reprezintă efectul combinat al mai multor factori, nu al unuia singur”. Or – chiar trecând cu vederea dezacordul gramatical –, ce înseamnă „rezultantă”? Tocmai un „efect combinat” al unui anumit număr de „factori”, eventual cauze. De aici, și eroarea conținută într-o altă formulare (dintr-un raport oficial): „Neclarificarea situației existente reprezintă o rezultantă a consecințelor unui deficit de resurse”. Trebuie să remarcăm că „neclarificarea” evocată este, la rândul ei, o „rezultantă”, după cum și „consecințele” reprezintă un alt nume dat tot... „rezultatelor”.

De asemenea, în corespondența între diferite entități economico-sociale se utilizează formula „Urmare a...”. În afară de faptul că se omite nejustificat conjuncția „ca”, se impune a observa că „urmare” are mai multe înțelesuri, iar utilizarea acestui cuvânt impune o atenție deosebită. Iată un exemplu în temă: „Urmare a rezultatelor analizelor de specialitate, a continuat controversa asupra clauzelor care au provocat eșecul operațiunii comerciale”. Întrucât lipsește conjuncția „ca”, apare evident că și „urmarea” este sinonimă cu un proces care „continuă”, iar „eșecul” menționat nu este altceva – sub aspect semantic și logic – decât sinonim cu mult evocatele „rezultate” din însemnările de față. Prin urmare (aici, folosit așa cum se cuvine), cu puțină atenție, pot fi evitate multe erori, astfel încât și „rezultatele” comunicării (în scris sau verbale) să se apropie de „performanțele” mult dorite. (T.B.)