S-au publicat rezultatele anchetei de conjunctură pe care Institutul Național de Statistică (INS) le aduce la cunoștința celor interesați, lună de lună, în vederea informării populației, în primul rând a persoanelor implicate în procesul decizional la nivel de firmă. De ce la „nivel de firmă”? Pentru că este vorba despre măsurarea percepției managerilor referitoare la evoluțiile economico-sociale pe următorul trimestru. Nu cred că trebuie să-i convingem pe colegii profesioniști contabili cât de importantă este, în lumea afacerilor, percepția managerilor privind viitorul imediat al activității entităților pe care le conduc. Sigur, percepția reprezintă un act subiectiv, dar și – în mare măsură – obiectiv deoarece avem de-a face cu o reflectare a realității, nu cu o simplă extrapolare a unor procese și fenomene în curs de desfășurare, ci cu un plus de forță anticipativă. Oricum, valabilitatea unei asemenea percepții o conferă măsura în care este ancorată în realitate sau – cum spun profesioniștii contabili – gradul de conformitate cu stările de fapt la un moment dat. Prin această sintagmă „la un moment dat” am explicat și ceva care a trezit și mai trezește nedumeriri, respectiv motivele care au determinat ca investigarea amintitelor percepții să se numească „anchete de conjunctură”. Adică, pe scurt, avem de-a face nu cu percepții, în general, ci cu cele legate exact de timpul actual, de împrejurările din prezent, în toate conexiunile și complexitatea lor.

Toate aceste considerente, care par teoretice, nu sunt altceva decât elemente ale unei terminologii care ne ajută să ne înțelegem unii cu ceilalți, prezentând, înainte de toate, un interes practic major. Acum ajungem la esența temei: cât credit putem să acordăm unor percepții care sunt, repet, o expresie directă a subiectivității?

În primul rând, se impune să facem deosebirea între „subiectivitate” și „subiectivism”. Dacă noțiunea de „subiectivitate” indică evaluarea realității, adică un factor obiectiv, prin filtrul propriei personalități, „subiectivismul” constă în ignorarea realității și punerea pe prim-plan (dacă nu chiar exclusiv) a propriilor interese, nu totdeauna, în astfel de cazuri, dezirabile.

Tocmai pentru că există o bază obiectivă, percepțiile managerilor care participă sistematic, lună de lună, la anchetele de conjunctură au substanță, au clarviziune. Faptul este atestat de câteva decenii de când INS derulează astfel de investigații. O analiză a modului în care percepțiile privind evoluțiile în viitorul trimestru s-au confirmat arată, fără putință de tăgadă, că avem de-a face cu un grad de probabilitate foarte ridicat. Cu alte cuvinte, anticipările, estimările s-au confirmat într-o măsură care indică și cota deosebit de înaltă de credibilitate.

Există, prin urmare, temeiuri să considerăm că și predicțiile consemnate în luna aprilie a anului în curs au toate șansele să se împlinească. Nu este cazul să recurg la multe detalii, deoarece fiecare coleg interesat de tema pe care o abordez are acces la datele INS, la metodologia utilizată pentru desfășurarea anchetelor de conjunctură. Important este să reținem că în toate cele patru sectoare luate în vizor – respectiv industria prelucrătoare, construcțiile, comerțul cu amănuntul, serviciile – managerii anticipează creșteri pentru următoarele trei luni la volumul activității. Această percepție se situează în directă conexiune cu anticipările Comisiei Naționale de Prognoză, fapt deosebit de semnificativ prin prisma gradului de credibilitate pe care l-am evocat.

Desigur, există și elemente specifice fiecărui domeniu, însă tendința generală este cât se poate de clară: nu se întrevăd scăderi. Nici la alte capitole, precum evoluția numărului de salariați, nu sunt anticipate diminuări. Doar la capitolul prețuri, spațiul de evaluare este poziționat între stabilitatea relativă și ușoare sporuri.

Întrucât rezultatele Anchetei de conjunctură din aprilie 2017 atestă o zonă consensuală largă în rândurile managerilor, ar fi o mare eroare să nu fie luate în considerare tendințele amintite în procesul decizional la care profesioniștii contabili participă într-o măsură tot mai mare, în special în evaluările de ordin calitativ. Când conjunctura este predominant favorabilă, deciziile de firmă nu pot decât să urmărească fructificarea oportunităților. Accentul se pune pe caracterul ofensiv al afacerilor, pe extinderea și consolidarea pozițiilor câștigate. Nu este vorba numai despre asumarea unor riscuri rezonabile, ci și despre forța propulsoare a încrederii, ca premisă a performanței, a succesului. Fără să idealizăm lucrurile, fără să exagerăm șansele, percepția realistă degajată de amintita Anchetă de conjunctură induce, în lumea afacerilor, un sentiment tonic. Acesta este elementul cel mai important. Restul sunt detalii.