Potrivit unor opinii cvasi-unanime, perioada pe care o străbatem nu permite, deocamdată, să se aprecieze că s-a ajuns la un stadiu suficient de vaccinare a populației, pentru a se considera că, în țara noastră, am învins pandemia. De aceea, în continuare, sunt de consemnat și numeroasele schimbări economico-sociale care ne interesează pe noi toți, cetățeni ai României, în contextul dat. Între aceste schimbări, o importanță deosebită a căpătat raportul dintre cererea agregată și oferta agregată, ca expresie a necesității imperioase de a se diminua acțiunea factorilor care dezechilibrează economia. Cu alte cuvinte, apropierea de faza în care se asigură echilibrul întregii economii reprezintă un obiectiv esențial în condițiile în care ne-am confruntat și ne mai confruntăm cu efectele multiple, grave, ale prelungirii pandemiei de COVID-19.

Ce se poate observa pe baza datelor statistice oficiale disponibile în prezent? În prima parte a anului curent s-a înregistrat o încetinire a ritmului redresării economice, simultan cu evoluția inegală a a componentelor cererii agregate, adică a ansamblului de cerințe solvabile de bunuri și servicii. Astfel, ritmuri mai înalte față de medie (dar mai modeste comparativ cu trimestrele precedente) s-au consemnat în zona consumului populației (preponderent în comerțul cu amănuntul). Dacă ne referim la o altă componentă a cererii agregate, constatăm că au continuat să crească substanțial achizițiile guvernamentale, motivate mai ales de nevoile sectorului medical, ca o consecință a celui de-al treilea val al pandemiei. În ceea ce privește a treia componentă a cererii agregate, este de semnalat că volumul investițiilor în termeni anuali s-a diminuat ușor, în perioada analizată, în principal, din cauza ritmului mai lent al construcțiilor. O situație mai dificilă s-a înregistrat, însă, la a patra (și ultima) componentă a cererii agregate, și anume, la exportul net, respectiv diferența dintre exporturi și importuri. Provoacă legitimă îngrijorare accelerarea creșterii, în termeni anuali, a deficitului balanței comerciale în primul trimestru din 2021, precum și adâncirea, în același interval, a deficitului de cont curent, comparativ cu perioada similară din anul precedent.

Cu aceste elemente de bilanț la scara întregii economii, am epuizat prezentarea celor patru componente ale cererii agregate, astfel încât să avem o imagine globală a evoluțiilor din acest domeniu care, pe fond, vizează ceea ce este mai important pentru condițiile de viață, de la nivelul individual și familial până la cel național.

Simetric, se cere avută în vedere dinamica ofertei agregate care reprezintă, cum se știe, ansamblul bunurilor și serviciilor lansate pe piața românească de totalitatea agenților economici autohtoni și străini. De aici, rezultă și o zonă de legătură cu situația din sfera comerțului internațional al țării noastre, determinată de diminuarea considerabilă a exportului net. Oferta agregată, pe partea internă, a fost puternic afectată de reducerea volumului de activitate în ramurile principale ale economiei în anul precedent, mai cu seamă în industrie și agricultură, tot sub impactul pandemiei. Evoluțiile inegale se cer analizate în special prin prisma șanselor de recuperare, cât mai rapidă, a pierderilor de produs intern brut (PIB), cu adâncirea deficitelor gemene – bugetar și comercial. Aici se află și punctul de inflexiune între speranțe și certitudini.

Nu mai este cazul să recurgem la datele conținute în informațiile furnizate, în special, de Institutul Național de Statistică (INS) și de la Banca Națională a României (BNR), deoarece au fost supuse, până acum, atenției cititorilor, în publicația noastră. Importante sunt concluziile, fie și numai preliminare, desprinse din jocul cererii și ofertei, atât în privința politicilor publice, cât și a planurilor de afaceri la nivel micro. Este vorba despre ameliorarea cererii agregate în condițiile diminuării caracterului ei inflaționist, simultan cu majorarea semnificativă a ofertei agenților economici autohtoni. Astfel, tot ceea ce poate contribui la consolidarea, în piață, a capitalului românesc se impune a se valorifica mai eficient prin mijloace exclusiv dezirabile, potrivit indicatorilor de eficiență economică, socială și ecologică. În acest sens, elaborarea, aprobarea și trecerea la aplicarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în care ne punem atâtea speranțe, poate și trebuie să aibă un rol puternic dinamizator în economia noastră, de la nivel macro la cel micro și... retur.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)