Publicarea primelor date provizorii referitoare la recensământul populației și locuințelor (runda 2021) a trezit interesul pe deplin justificat al unui număr mare de concetățeni. Prin datele Institutului Național de Statistică (INS) s-au primit răspunsuri  la întrebări fundamentale care privesc dimensiunile populației țării, structura ei pe vârste, nivelul de pregătire, ponderea persoanelor active și a celor ocupate, componența etnică și confesională și multe alte informații demografice esențiale. Volumul mare de date conținute în comunicatul INS impune analize separate și detaliate la fiecare capitol al rezultatelor acestei investigații de o amploare cu totul și cu totul remarcabilă.

Așadar, câți suntem? Populația rezidentă a României, respectiv persoanele care au reședința obișnuită pe teritoriul nostru național, este de 19.530.815 persoane, cu peste un milion mai puține ca la recensământul din 2011, și cu peste trei milioane mai puține față de vârful istoric din 1992. Din cele mai diverse unghiuri de vedere, stabilirea, prin recensământ, a populației reale, prezintă o importanță capitală; de la calculul PIB și al altor indicatori macroeconomici până la numărul alegătorilor, de la ponderea bărbaților și femeilor, a pensionarilor, a elevilor și studenților până la dimensiunile diferitelor categorii socio-profesionale etc., nimic nu se poate evalua fără luarea în considerare a populației rezidente. Prin urmare, știm câți suntem. Dar, cum suntem? În această privință, recensământul poate da doar răspunsuri parțiale, mai ales de ordin statistic, fără să neglijeze și unele aspecte de ordin calitativ.

În primul rând, ni se oferă date dintre cele mai concludente privind principala sursă existențială. Din totalul populației active, de 8.185.000 de persoane, adică cele cuprinse între vârstele de 15 și 65 de ani, sunt ocupate 7.700.000, restul constituindu-l șomerii, în număr de aproape 500.000. Rezultă de aici că populația inactivă cuprinde peste 10.868.000 de persoane, din care aproape o treime elevi și studenți și două cincimi, pensionari și beneficiari de ajutor social.

Firește, este de dorit să crească numărul populației ocupate dar, chiar și așa, la nivelul actual, se poate aprecia că resurse importante se află antrenate în cele mai diverse domenii de activitate. Însă, contribuțiile lor sunt inegale la crearea de valoare adăugată, la dinamica productivității muncii sociale. Ajungem, astfel, la tema sensibilă a structurii populației rezidente din perspectiva nivelului de instruire. Din această perspectivă, se operează cu patru categorii: nivelul superior, reprezentat de absolvenții învățământului universitar, cu o pondere de 16% din totalul populației, nivelul mediu, respectiv absolvenții de școli profesionale, tehnice și de maiștri (43,5%), nivelul scăzut, alcătuit din absolvenții învățământului primar și gimnazial sau fără o școală absolvită (40,5%), iar restul analfabeți (peste 143.000 de persoane). Nu sunt incluși aici cei numiți analfabeți funcțional, deoarece nu pot fi identificați cu acest tip de investigații statistice globale. Interpretările revin analiștilor și comentatorilor. Este, totuși, suficient să recurgem la comparații cu alte țări, în special vecine, membre ale Uniunii Europene, pentru a constata că, în multe domenii, precum învățământul, sănătatea, infrastructura de toate genurile, condițiile de locuit etc. ne situăm pe ultimele locuri.

Luarea în considerare a unor asemenea realități impune obligatoriu atitudini proactive, concretizate în politici demografice, în măsuri adecvate pentru diminuarea perioadei de reducere a unor astfel de decalaje. Din acest unghi de abordare, bugetele pe anul 2023 și anticipările pe termen mediu, precum și alte proiecții la nivel național, sunt menite să creeze premisele unor progrese notabile privind creșterea și dezvoltarea economică și socială, chiar și în condițiile actuale de criză, astfel încât dezideratele enunțate să devină fapt împlinit. În consecință, ne propunem să urmărim sistematic modul în care bunele intenții se materializează în toate domeniile și la toate nivelurile, pentru ca anul în care am pășit de curând să marcheze efectiv un pas înainte pe drumul dorit și (foarte important, realist vorbind) posibil de parcurs.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)