Comisia Europeană (CE) a îmbunătățit estimările privind creșterea PIB-ului României în acest an și anul viitor și a menținut proiecția privind inflația pentru 2023, conform previziunilor economice de primăvară, citate de Agerpres. Economia românească ar urma să înregistreze o creștere de 3,2% în 2023 și de 3,5% în 2024, potrivit Executivului european, care avertizează, însă, că întârzierile în implementarea PNRR ar putea reduce investițiile.

În previziunile de iarnă, Comisia Europeană estima un avans al PIB-ului României de 2,5% în 2023 și de 3% în 2024.

Cât privește inflația, actualele estimări indică un nivel de 9,7% în 2023 și la 4,6% în 2024, după ce, în previziunile anterioare, CE prognoza o inflație de 9,7% anul acesta și de 5,5% anul viitor.

"Creșterea economiei ar urma să continue, deși într-un ritm mai lent decât în 2022, din cauza inflației persistente, a înăspririi condițiilor de finanțare și a creșterii mai reduse a partenerilor comerciali. Inflația ar urma să atingă nivelul de vârf în 2023, iar indicele prețurilor de consum va rămâne peste ținta de inflație în 2023 - 2024", previzionează Executivul comunitar.

Șomajul ar urma să scadă doar marginal, menținând înăsprirea pieței forței de muncă și creșterea ridicată a salariilor.

Deficitul bugetar ar urma să se situeze la 4,7% din PIB în 2023 și să scadă la 4,4% din PIB în 2024, datorită creșterii solide a veniturilor, în urma modificării Codului fiscal și a nivelului robust al PIB-ului nominal și a scăderii cheltuielilor ca procentaj din PIB. Nivelul datoriei ca procentaj din PIB ar urma să se situeze la 45,6% în 2023 și să ajungă la 46,1% din PIB în 2024, estimează Comisia Europeană.

În 2022, economia a înregistrat o creștere de 4,7%, datorită consumului privat solid și a investițiilor robuste. În viitor, inflația ridicată, înăsprirea condițiilor de finanțare și un avans economic mai lent al partenerilor comerciali ar urma să încetinească creșterea. În pofida acestor turbulențe, creșterea consumului privat ar urma să rămână pozitivă, datorită majorării salariilor și a pensiilor, precum și a extinderii plafonării prețului energiei până în 2025. De asemenea, schemele guvernamentale de sprijin și o piață a muncii rezilientă vor sprijini activitatea economică.

Înăsprirea politicii monetare se va menține, cu o rată a dobânzii de 7%, afectând fluxul de creditare către economie și investiții. Totuși, planificatele investiții din PNNR și intrările altor fonduri europene vor compensa impactul înăspririi condițiilor de finanțare. Investițiile ar urma să sprijine semnificativ creșterea economiei în 2023 și 2024, consideră sursa citată.

Executivul comunitar estimează că exporturile nete nu vor contribui la creșterea economiei. În pofida subvenționării prețului energiei și îmbunătățirii condițiilor comerciale, cererea internă solidă va menține balanța comercială negativă. Deficitul de cont curent ar urma să se situeze la 7,6% din PIB în 2023 și la 7,4% din PIB în 2024.

În pofida creșterii economice solide, perspectivele de pe piața muncii rămân limitate, deoarece îmbătrânirea populației și migrația în masă afectează negativ crearea de locuri de muncă. Totuși, integrarea pe piața muncii a persoanelor care au fugit de războiul din Ucraina și acordarea vizelor pentru muncitorii din afara UE ar putea acționa ca factori atenuanți. Rata șomajului ar urma să scadă ușor, la 5,4% în 2023 și 5,1% în 2024. Majorările de salarii au fost solide, în special în sectorul privat, dar pe ansamblul economiei rămân sub indicele armonizat al prețurilor de consum. Înăsprirea pieței forței de muncă, necesitatea de a face față scăderii puterii de cumpărare și inflația ridicată ar trebui să contribuie la majorări solide de salarii în 2023 și 2024, prognozează Executivul comunitar.

Indicele armonizat al prețurilor de consum a atins nivelul de vârf în noiembrie și apoi a scăzut până la 12,2% în martie, în urma reducerii prețurilor energiei. Datorită schemei de plafonare a prețului energiei, nu sunt așteptate schimbări majore ale acestei componente. Totuși, inflația de bază a continuat să crească, în urma majorărilor de prețuri la alimentele procesate și servicii. Deficitul bugetar ar urma să scadă la 4,7% din PIB în 2023, de la 6,2% din PIB în 2022. Creșterea robustă a PIB-ului nominal și taxele ridicate din energie ar urma să majoreze veniturile guvernamentale în 2023. Cheltuielile ar urma să crească mai puțin decât PIB-ul nominal, determinate de o moderare a salariilor în sectorul public. Investițiile publice ca procentaj din PIB ar urma să crească, reflectând țintele interne bugetare ambițioase și intrările masive de fonduri europene. Plățile suplimentare către pensionari, amendarea Codului Fiscal, schema de compensare a prețului energiei și legislația pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale în 2023 sunt luate în calcul la realizarea acestor previziuni, informează Comisia Europeană. Costul bugetar net al măsurilor de sprijin energetic în previziunile de primăvară ale Executivului comunitar sunt estimate la 0,3% din PIB în 2023, față de 0,4% din PIB în 2022.

Deficitul ar urma să scadă la aproximativ 4,4% din PIB în 2024, în urma scăderii ponderii în PIB a cheltuielilor. De asemenea, creșterea cheltuielilor de capital ar urma să încetinească.

Datoria guvernamentală ar urma să se reducă la 45,6% din PIB în 2023, în urma scăderii deficitului, înainte de a crește la 46,1% din PIB în 2024. Riscurile la adresa perspectivei fiscale sunt înclinate în sens negativ. O creștere economică mai redusă, viitorul ciclu electoral, posibile presiuni de creștere a salariilor în sectorul public, indexarea pensiilor, care în 2024 va încorpora inflația ridicată din 2022, ar putea avea ca rezultat deficite bugetare mai ridicate, avertizează Comisia Europeană.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)