Comisia Europeană (CE) a îmbunătățit ușor, la 3,3%, estimările privind creșterea economiei românești în acest an, grație accelerării consumului privat și veniturilor mai mari, dar a avertizat că deficitul guvernamental va urca la 6,9% din PIB în 2024 și la 7% din PIB în 2025 din cauza creșterii cheltuielilor, conform previziunilor economice de primăvară publicate de Executivul comunitar, relatează Agerpres. În prognoza publicată în toamna anului trecut, Comisia a arătat că se așteaptă ca deficitul guvernamental al României să se reducă, de la un nivel de 6,3% din PIB prognozat la acea dată pentru 2023, până la 5,3% din PIB în 2024 și 5,1% din PIB în 2025, ca urmare a măsurilor de consolidare fiscală ce urmau să fie implementate în ianuarie 2024.

În documentul publicat miercuri, însă, CE precizează că deficitul guvernamental este așteptat să rămână la un nivel ridicat pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză.

"În 2024, deficitul este prognozat să crească până la 6,9% din PIB. La fel ca și în 2023, creșterea rapidă a cheltuielilor guvernamentale este așteptată să fie principalul motor din spatele acestui deficit mai mare...În 2025, deficitul este prognozat să rămână stabil la 7% din PIB, plecând de la ipoteza că politicile nu vor fi modificate. Costul pe termen scurt al reformei pensiilor este așteptat să continue la deficitul mai mare. Prognoza de deficit pe 2025 nu include posibilele reforme suplimentare care ar decurge din reforma regimului fiscal al microîntreprinderilor și reforma generală a sistemului de taxe, care sunt incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență dar pentru care nu au fost prezentate suficiente detalii", subliniază Comisia Europeană. Pe de altă parte, conform noilor previziuni, economia românească ar urma să înregistreze o creștere de 3,3% în 2024 și una de 3,1% în 2025. Comparativ, în toamna anului trecut, Executivul comunitar prognoza în cazul României o creștere a PIB de 3,1% în 2024.

"Activitatea economică s-a relansat la începutul lui 2024, după o creștere reală modestă de 2,1% în 2023. Consumul privat și-a revenit grație majorării pensiilor și salariilor în sectorul public. Pentru întregul an 2024, inflația mai mică, creșterea veniturilor disponibile și relaxarea condițiilor financiare vor continua să susțină consumul privat. Totuși, perspectivele de creștere modeste în rândul principalilor parteneri comerciali din UE afectează exporturile, în timp ce importurile accelerează, ceea ce va duce la o contribuție negativă a exporturilor la creșterea PIB-ului și la o agravarea de deficitului de cont curent. Pe ansamblu, creșterea reală a PIB-ului ar urma să accelereze până la 3,3% în 2024", se arată în raportul publicat de Executivul comunitar.

O alte veste bună este că inflația este așteptată să continue să scadă în România, până în 2025, chiar dacă va fi doar o scădere graduală. Totuși, majorările semnificative de salarii și pensii pun presiuni pe creșterea prețurilor și vor păstra inflația de bază la un nivel superior inflației generale.

Potrivit celor mai recente prognoze ale Executivului comunitar, rata medie a inflației este așteptată să scadă de la 9,7% în 2023, până la 5,9% în 2024 și 4% în 2025, dar riscurile sunt orientate spre o reducere mai treptată.

De asemenea, datoria guvernamentală a României este așteptată să crească, de la un nivel de 48,8% din PIB în 2023, până la aproape 51% din PIB în 2024 și 53,9% din PIB în 2025. Riscurile la adresa perspectivei fiscale sunt orientate spre deficite mai mari, în special în 2024, când chletuielile suplimentare pre-electorale ar putea crește și mai mult chletuielile.

Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (în primăvară și în toamnă) și două seturi de previziuni intermediare (în iarnă și în vară). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale și trimestriale ale PIB-ului și ale inflației tuturor statelor membre pentru anul în curs și pentru anul următor, precum și date agregate pentru UE și zona euro.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)