După o creștere în 2021, economia României va încetini până la 2,6% în 2022, de la 4,2% la precedenta estimare, ca urmare a inflației care erodează veniturile, in timp ce războiul din Ucraina afectează încrederea, lanțurile de aprovizionare și investițiile, arată Comisia Europeană (CE), potrivit Mediafax. CE a prezentat astăzi Previziunile economice din primăvara anului 2022, apreciind că invazia rusă pune la încercare reziliența economică a Uniunii.

În România, CE preconizează o reluare a creșterii în 2023, la 3,6%, și o scăderea a ratei inflației anul viitor la 5,6%, de la 8,9% în acest an. Se preconizează că șomajul se va menține în jurul valorii de 5,5%. Deficitul bugetar ar urma să scadă de la 7,5% din PIB în 2022 la 6,3% în 2023.

Înainte de izbucnirea războiului, perspectivele economice ale Uniunii indicau o expansiune îndelungată și robustă. Invazia rusă din Ucraina a generat însă noi provocări, într-un moment în care Uniunea abia se redresase în urma impactului economic al pandemiei. Prin exercitarea unor noi presiuni în sus asupra prețurilor materiilor prime, care au provocat noi perturbări ale aprovizionării și au sporit incertitudinea, războiul a exacerbat dificultățile deja existente cu care se confruntă creșterea și care, conform așteptărilor anterioare, ar fi urmat să se atenueze. Acest lucru a determinat Comisia Europeană să efectueze o revizuire în jos a perspectivelor de creștere ale Uniunii, și o revizuire în sus a previziunilor privind inflația, relevă comunicatul Comisiei Europene.

Creșterea PIB-ului real, atât în UE, cât și în zona euro, este estimată în prezent la 2,7% în 2022 și la 2,3% în 2023, în scădere de la 4,0%, respectiv 2,8% (2,7% în zona euro) în previziunile intermediare din iarna anului 2022. Declinul din 2022 trebuie interpretat în contextul dinamicii creșterii economice din primăvara și vara anului trecut, care adaugă aproximativ 2 puncte procentuale (pp) la ritmul anual de creștere pentru acest an. Creșterea producției din cursul anului s-a redus de la 2,1% la 0,8%.

Principalul impact asupra economiei mondiale și a economiei Uniunii este legat de prețurile materiilor prime energetice. Deși ele crescuseră deja substanțial înaintea războiului, de la nivelurile scăzute înregistrate în timpul pandemiei, incertitudinea legată de lanțurile de aprovizionare a exercitat o presiune în sus asupra prețurilor, sporindu-le totodată volatilitatea. Este ceea ce s-a întâmplat cu alimentele și alte bunuri și servicii de bază, pe fondul unei scăderi a puterii de cumpărare a gospodăriilor.

Perturbările provocate de război la nivel logistic și al lanțului de aprovizionare, precum și creșterea costurilor de producție la o gamă largă de materii prime, se adaugă, pe de o parte, perturbărilor din comerțul mondial cauzate de măsurile drastice de limitare a răspândirii COVID-19 aplicate încă în anumite părți ale Chinei, și afectează, pe de altă parte, producția.

Ritmul inflației s-a accelerat de la începutul anului 2021. De la 4,6% an la an în ultimul trimestru din 2021, aceasta a crescut la 6,1% în primul trimestru din 2022. Inflația totală din zona euro a crescut la 7,5% în luna aprilie, cea mai mare rată din istoria uniunii monetare.

Inflația din zona euro este estimată la 6,1% în 2022, ea urmând să scadă la 2,7% în 2023. Pentru 2022, în ansamblu, aceasta reprezintă o revizuire ascendentă considerabilă, în comparație cu previziunile intermediare din iarna anului 2022 (3,5%). Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim de 6,9% în al doilea trimestru al acestui an, ea urmând apoi să scadă treptat. Pentru UE, se preconizează că inflația va crește de la 2,9% în 2021 la 6,8% în 2022 și că va scădea din nou la 3,2% în 2023. Inflația medie de bază este estimată la peste 3% în 2022 și 2023, atât în UE, cât și în zona euro.

Piața muncii intră în noua criză de pe o bază solidă. În 2021, în economia Uniunii au fost create peste 5,2 milioane de locuri de muncă, ceea ce a atras un număr suplimentar de aproape 3,5 milioane de persoane pe piața muncii. În plus, numărul șomerilor a scăzut cu aproape 1,8 milioane de persoane. Ratele șomajului la finele anului 2021 au scăzut sub nivelurile record anterioare.

Conform previziunilor, condițiile de pe piața muncii vor continua să se amelioreze. Se estimează că ocuparea forței de muncă din UE va crește cu 1,2% anul acesta, deși această rată anuală de creștere este stimulată de dinamica puternică din a doua jumătate a anului trecut. Se anticipează că refugiații de război ucraineni din Uniune vor intra pe piețele muncii doar treptat, cu efecte tangibile ce vor deveni vizibile abia începând cu anul viitor.

Ratele șomajului ar urma să scadă, conform previziunilor, până la 6,7% în acest an și 6,5% în 2023 în UE, în timp ce în zona euro ele ar urma să atingă 7,3% în 2022 și 7,0% în 2023.

În pofida costurilor măsurilor de atenuare a impactului prețurilor ridicate la energie și ale măsurilor de sprijinire a refugiaților ucraineni, se preconizează că deficitul public agregat din UE va continua să scadă în 2022 și 2023, ca efect al retragerii în continuare a măsurilor temporare de sprijin legate de COVID-19. De la 4,7% din PIB în 2021, se preconizează că deficitul UE va scădea la 3,6% din PIB în 2022 și la 2,5% în 2023 (3,7% și 2,5% în zona euro).

După ce a scăzut la aproximativ 90% în 2021 (97% în zona euro) față de vârful istoric de aproape 92% din PIB în 2020 (aproape 100% în zona euro), se preconizează că ponderea agregată a datoriei în PIB la nivelul UE va scădea la aproximativ 87% în 2022 și la 85% în 2023 (95%, respectiv 93% în zona euro), rămânând peste nivelul anterior COVID-19.

Riscurile la adresa previziunilor privind activitatea economică și inflația depind în mare măsură de evoluția războiului și, în special, de impactul acestuia asupra piețelor energiei.

Pe lângă aceste perturbări potențiale ale aprovizionării cu energie, problemele mai grave decât se preconizase din lanțurile de aprovizionare, precum și creșterile suplimentare ale prețurilor materiilor prime non-energetice, în special ale alimentelor, ar putea conduce la o intensificare a presiunilor în jos asupra creșterii economice și a presiunilor în sus asupra prețurilor. Efectele secundare mai mari decât se preconizase provocate de un șoc inflaționist importat ar putea amplifica forțele stagflaționiste. Presiunile inflaționiste puternice sunt însoțite și de riscuri sporite la adresa condițiilor de finanțare. Totodată, COVID-19 rămâne un factor de risc.

Dincolo de aceste riscuri imediate, invadarea Ucrainei de către Rusia duce la o „decuplare” economică a Uniunii de Rusia, cu consecințe dificil de înțeles pe deplin în momentul de față.

„Nu există nicio îndoială că economia Uniunii trece printr-o perioadă dificilă din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei. În consecință, ne-am revizuit previziunile în sens descrescător. Factorul negativ covârșitor este creșterea prețurilor la energie, care a împins inflația la niveluri record și a pus presiune asupra întreprinderilor și gospodăriilor europene. Deși creșterea va continua anul acesta și anul viitor, ea va fi mult mai modestă decât ne așteptasem anterior. Incertitudinea și riscurile la adresa perspectivelor vor rămâne ridicate atât timp cât agresiunea Rusiei continuă. Există însă unele rezultate pozitive care ne permit să facem față acestei crize. Fundamentele noastre economice sunt solide: înainte de începerea acestui război, economia Uniunii se angajase pe calea unei redresări și creșteri economice puternice. Economia Uniunii creează tot mai multe locuri de muncă, atrăgând un număr sporit de persoane pe piața muncii și menținând șomajul la un nivel scăzut. Pe măsură ce statele membre își pun pe deplin în aplicare planurile de redresare și reziliență, acest lucru va oferi impulsul atât de necesar forței noastre economice”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreședintele executiv al CE pentru o economie în serviciul cetățenilor.

„Invadarea Ucrainei de către Rusia provoacă suferințe și distrugeri inimaginabile, însă ea afectează și redresarea economică a Europei. Războiul a condus la o creștere bruscă a prețurilor la energie și a perturbat și mai mult lanțurile de aprovizionare. Prin urmare, în prezent, se preconizează că inflația va rămâne la un nivel mai înalt pentru o perioadă mai lungă de timp. Redresarea economică puternică de anul trecut va continua să aibă un efect pozitiv asupra ritmului de creștere din acest an. O piață a muncii puternică, redeschiderea post-pandemie și NextGenerationEU ar trebui să ofere un sprijin suplimentar economiilor noastre și să contribuie la reducerea datoriei și a deficitelor publice. Aceste previziuni sunt însă supuse unui grad ridicat de incertitudine și unor riscuri strâns legate de evoluția războiului din Rusia. Sunt posibile și alte scenarii, în care creșterea ar putea fi mai scăzută și inflația mai ridicată decât anticipăm astăzi”, a declarat Paolo Gentiloni, comisarul european pentru economie.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)