Comisia Europeană (CE) a luat măsuri pentru a îmbunătăți în continuare protecția lucrătorilor împotriva riscurilor pentru sănătate legate de expunerea la substanțe chimice periculoase: plumb și diizocianați, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, citat de Agerpres. În cazul plumbului, o limită de expunere semnificativ redusă va contribui la prevenirea problemelor de sănătate ale lucrătorilor. Pentru diizocianați, o nouă limită de expunere va preveni cazurile de astm și alte boli respiratorii.

În mod concret, Comisia propune modificarea a două directive: în ceea ce privește plumbul, Directiva privind protecția lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la locul de muncă la agenți cancerigeni sau mutageni ori la substanțe toxice pentru reproducere și în ceea ce privește plumbul și diizocianații, Directiva privind protecția sănătății și securității lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezența agenților chimici la locul de muncă.

Modificările propuse vor fi, de asemenea, esențiale pentru protejarea lucrătorilor în contextul promovării tranziției către neutralitatea climatică: este probabil ca atât plumbul, cât și diizocianații să fie utilizați, de exemplu, în producția de baterii și în procesele care au ca scop ca vehiculele electrice să fie mai ușoare, în turbinele eoliene sau ca materiale izolante în timpul renovărilor clădirilor.

Plumbul poate afecta fertilitatea și poate dăuna dezvoltării unui făt sau descendent al femeilor expuse. De asemenea, poate afecta sistemul nervos, rinichii, inima și sângele persoanelor expuse la acesta. Conform evaluării de impact a Comisiei Europene, se estimează că, în prezent, 100 000 de lucrători din UE sunt expuși la plumb la locul de muncă.

Începând din 1982, UE a instituit limite de expunere profesională pentru a proteja lucrătorii împotriva efectelor negative ale plumbului asupra sănătății. Pe baza celor mai recente probe științifice, Comisia vrea o reducere suplimentară a limitei de expunere profesională de la 0,15 miligrame pe metru cub (0,15 mg/m3) la 0,03 mg/m3 și reducerea valorii-limită biologice de la 70 micrograme per 100 de mililitri de sânge (70ľg/100ml) la 15ľg/100ml.

În categoria diizocianaților sunt incluse diverse substanțe chimice care sunt adesea grupate în funcție de proprietățile lor comune și care pot cauza boli respiratorii precum astmul. Evaluarea impactului realizată de Comisie estimează că, în prezent, 4,2 milioane de lucrători din UE sunt expuși la diizocianați. În prezent, nu există valori-limită pentru diizocianați la nivelul UE.

Prin urmare, Comisia propune introducerea, pentru prima dată, a unor valori-limită pentru a proteja lucrătorii împotriva expunerii la diizocianați la locul de muncă. Aceste valori-limită se referă la grupul azot, carbon și oxigen de diizocianați, responsabil pentru efectele lor nocive asupra sănătății: o limită totală de expunere profesională de 6 ľg NCO/m3 (aceasta înseamnă concentrația maximă a unei substanțe în aerul pe care îl respiră lucrătorul într-o anumită perioadă de referință, 8 ore) și o limită de expunere pe termen scurt de 12 ľg NCO/m3 (aceasta înseamnă o perioadă de referință mai scurtă, de 15 minute. Aceasta se aplică atunci când efectele negative asupra sănătății ale unei substanțe nu pot fi controlate în mod adecvat printr-o limită globală de expunere, de exemplu în timpul unei expuneri scurte, dar de intensitate ridicată). Pe lângă valorile-limită, Comisia propune așa-numitele "notații". Notațiile sunt indicații adăugate valorilor-limită, care avertizează angajatorii și lucrătorii cu privire la posibila expunere prin alte căi decât inhalarea, de exemplu prin piele, și cu privire la necesitatea de a pune în aplicare măsuri de protecție.

Propunerea Comisiei urmează să fie acum discutată de către Parlamentul European și Consiliu. Odată adoptată, statele membre vor avea la dispoziție doi ani să transpună directiva în dreptul național.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)