Ce confirmă și ce infirmă creșterea PIB din primul semestru?
Numărul 24, 13-19 septembrie 2016 » Comentariul ediției
Sunt convins că profesioniștii contabili au așteptat cu interes ziua de 6 septembrie a.c. deoarece era programată apariția comunicatului oficial al Institutului Național de Statistică (INS) privind datele provizorii referitoare la evoluția PIB în primul semestru al acestui an. Tot în CECCAR Business Magazine am comentat șocul produs de estimarea-semnal de luna trecută. Aproape nimeni nu se aștepta la o creștere economică de 5,2%. Mai toate anticipările analiștilor au fost date peste cap. Ei bine, comunicatul din 6 septembrie a confirmat valabilitatea primei estimări. Din nou au fost infirmate unele prorociri sumbre ale amintiților analiști, mereu sceptici, mereu puși (iertați termenul neacademic) pe „cârcoteală”. Nici de data aceasta nu s-au dezmințit. Ei vorbesc despre o creștere economică debalansată care ar duce la deteriorarea și mai gravă a balanței comerciale, a balanței de plăți.
Desigur, astfel de semnale se cer luate în considerare cu toată seriozitatea. Neacoperirea din producția internă a cererii de consum duce inevitabil la majorarea importului care nu este compensată – în cazul dat – de un spor simetric al exportului.
Pentru a formula nu neapărat concluzii, ci doar premise ale unor judecăți de valoare pe baza detalierilor din comunicatul INS, apare necesar să se țină seama și de alți factori, de alte elemente. Bunăoară, nu este vorba despre o diminuare a ritmului de creștere la toate componentele exportului. Volumul serviciilor livrate în exterior a sporit semnificativ; e drept, cel de bunuri are o tendință contrară. Ceea ce, însă, atrage atenția cu deosebire vizează doi factori esențiali ai creșterii economice din primul semestru. Asupra lor, sunt convins, trebuie să stăruim.
Primul, cel mai frapant, este faptul că sectorul IT&C a avut cel mai înalt ritm de creștere, 13 procente. A fost devansat, astfel, consumul, care a sporit cu 12,5%, deși unii analiști au dat ca sigur faptul că această ramură va continua să ocupe primul loc pe podiumul „fruntașilor”. Contribuția sectorului de informatică și comunicații la PIB a depășit 21 de miliarde de lei, respectiv cât au reprezentat contribuțiile agriculturii și construcțiilor la un loc.
Confirmarea racordării – în bună măsură – a economiei românești la principalele tendințe pozitive înregistrate pe plan mondial – evident, mă refer aici la exigențele erei digitale – nu este o componentă de subapreciat a realității. Apoi s-a spus că sporul considerabil înregistrat în sfera consumului a atestat nesocotirea unei cerințe economice fundamentale, și anume reluarea în forță a investițiilor, văduvite în anii post-criză din motive diverse, nu în ultimul rând prin politici publice eronate. S-a afirmat și se mai afirmă că respectivele politici sunt prociclice, anunțând o inevitabilă criză. Or, ce constatăm? În primul semestru al anului, investițiile nete au însumat aproape 30 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă un spor de 8,7% față de perioada similară din 2015. Mai mult decât atât: pe structură, cel mai rapid ritm de creștere, 13,3%, s-a înregistrat la capitolul utilaje și echipamente, adică partea cea mai activă a sferei activităților social utile.
Prin urmare, nu s-au confirmat temerile referitoare la diminuarea investițiilor ca efect al alocării resurselor, cu precădere, pentru consum. Nici în ceea ce privește agricultura nu s-au adeverit integral predicțiile bazate pe situația meteorologică dificilă din acest an. Avem de-a face cu o creștere de aproximativ 10 procente.
Mai atrage atenția – în sens contrar – contribuția foarte modestă a industriei la creșterea PIB, sporul producției în această ramură fiind de numai 1,7%. Este o temă care impune analize serioase deoarece avem de-a face, practic, cu o stagnare vreme relativ îndelungată. Or, se știe prea bine ce rol are sau trebuie să aibă industria ca motor al dezvoltării întregii economii.
Vorbind despre industrie, am menționat implicit unul dintre punctele slabe ale economiei în actuala perioadă. Am spus „unul”, adică sunt mai multe, cel mai important fiind deficitul în comerțul internațional cu bunuri, deficit cauzat, în mare măsură, tocmai de evoluția industriei. Așadar, evaluarea rezultatelor din primul semestru nu este un motiv de euforie generală, dar nici de pesimism excesiv. Pentru că tot se amintesc dezechilibrele, pledându-se, implicit, pentru echilibru, temă foarte apropiată de preocupările experților contabili, se impune a remarca, din nou, că la nivel micro politicile de firmă pot avea rezultate predominant pozitive dacă se va ține seama, în cel mai înalt grad, de raportul corect dintre activ și pasiv, dintre debit și credit. În toate sensurile. Iar în această privință rolul contabilului de principal colaborator al întreprinzătorului, al managerului este esențial.
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național