Comisia Europeană (CE) a prezentat o serie de acțiuni pe termen scurt și mediu menite să consolideze securitatea alimentară mondială și să sprijine fermierii și consumatorii din UE, având în vedere creșterea prețurilor la alimente și a costurilor factorilor de producție, cum ar fi energia și îngrășămintele, a anunțat Executivul comunitar, într-un comunicat. „Creșterea rapidă a prețurilor produselor de bază la nivel mondial, accelerată și mai mult de invadarea Ucrainei de către Rusia, evidențiază din nou necesitatea ca agricultura și lanțurile de aprovizionare cu alimente ale UE să devină mai reziliente și mai sustenabile, în conformitate cu Strategia „De la fermă la consumator”, se menționează în comunicat.

CE se angajează să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că UE, ca exportator net de alimente și producător agroalimentar de top, contribuie la securitatea alimentară mondială, în special în Ucraina, precum și în Africa de Nord și în Orientul Mijlociu, care se bazează în mare măsură pe importurile de cereale, și în Asia și în Africa Subsahariană. UE este un furnizor principal de asistență umanitară și pentru dezvoltare în ceea ce privește alimentele și sistemele alimentare.

Potrivit reprezentanților CE, disponibilitatea alimentelor nu este în pericol în UE în prezent, deoarece continentul este în mare măsură autonom în ceea ce privește multe produse agricole. Cu toate acestea, sectorul agricol comunitar este un importator net de anumite produse, de exemplu de furaje proteice. Această vulnerabilitate, împreună cu costurile ridicate ale factorilor de producție, precum îngrășămintele și energia din surse fosile, generează provocări pentru fermieri în ceea ce privește producția și riscă să ducă la creșterea prețurilor la alimente.

Consolidarea securității alimentare mondiale

Între altele, CE va asigura o monitorizare și o analiză periodică a prețurilor la alimente și a insecurității alimentare și își va continua implicarea în cadrul organismelor internaționale și multilaterale (FAO, OMC, G7, G20) în vederea coordonării politicilor. În plus, UE a intensificat asistența umanitară pentru regiunile și pentru grupurile de populație cele mai afectate de insecuritatea alimentară.

În cadrul programului de cooperare internațională pentru perioada 2021-2027, UE va acționa în direcția dezvoltării sustenabilității sistemelor alimentare, împreună cu aproximativ 70 de țări partenere. Mai mult, cu ocazia Summitului privind nutriția pentru creștere de la Tokyo, din decembrie 2021, UE și statele sale membre s-au angajat să abordeze în continuare malnutriția, cu o alocare substanțială în valoare de 4,3 miliarde euro, inclusiv cel puțin 2,5 miliarde euro din partea UE pentru cooperarea internațională cu obiectiv nutrițional în perioada 2021-2024.

În plus, UE va continua să pledeze ferm pentru evitarea restricțiilor la export și a interdicțiilor la export privind produsele alimentare și pentru buna funcționare a pieței unice.

Această criză profundă confirmă necesitatea accelerării, la nivel mondial, a tranziției sistemelor alimentare către sustenabilitate și reziliență, pentru a fi mai bine pregătiți în caz de crize viitoare. Ca urmare a Summitului ONU privind sistemele alimentare din 2021, Comisia se va implica în opt coaliții care vizează creșterea sustenabilă a productivității, reziliența și transformarea sistemelor alimentare.

Sprijinirea fermierilor și a consumatorilor din UE

Pentru a face ca prețurile la alimente să fie mai accesibile, statele membre pot implementa, de asemenea, rate reduse ale taxei pe valoarea adăugată și pot încuraja operatorii economici să limiteze creșterea prețurilor cu amănuntul. De asemenea, statele membre pot recurge la fondurile UE, precum Fondul de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD), care sprijină acțiunile țărilor din UE de a furniza asistență alimentară și/sau materială de bază grupurilor celor mai vulnerabile.

Noul Mecanism european de pregătire și răspuns în caz de criză în materie de securitate alimentară (EFSCM), recent instituit, care reunește administrațiile europene și naționale și actorii privați de-a lungul lanțului de aprovizionare, va efectua o cartografiere detaliată a riscurilor și a vulnerabilităților lanțului de aprovizionare cu alimente al UE, urmată de recomandări și de măsuri de atenuare adecvate.

Pentru a-și îndeplini rolul de furnizor mondial de alimente care continuă să fie pe deplin implicat în tranziția ecologică, sectorul agricol al UE are nevoie de sprijin. În acest scop, Comisia a adoptat următoarele măsuri:

▪ Un pachet de sprijin în valoare de 500 milioane euro, recurgând inclusiv la rezerva de criză, pentru a-i sprijini pe producătorii cei mai afectați de consecințele grave ale războiului din Ucraina. Pe această bază, statele membre ar putea furniza sprijin financiar suplimentar fermierilor, pentru a contribui la securitatea alimentară mondială, sau ar putea aborda perturbările pieței cauzate de creșterea costurilor factorilor de producție sau de restricțiile comerciale. Ar trebui să se acorde prioritate sprijinirii fermierilor care utilizează practici sustenabile, asigurându-se totodată orientarea măsurilor către sectoarele și fermierii care sunt cel mai grav afectați de criză;

▪ Mai multe avansuri din plățile directe, precum și din măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, acordate fermierilor începând de la 16 octombrie 2022;

▪ Măsuri de piață de tip „plasă de siguranță” pentru sprijinirea pieței cărnii de porc, având în vedere situația deosebit de dificilă a sectorului;

▪ O derogare excepțională și temporară pentru a permite producția pe pârloage a oricăror culturi în scopuri alimentare sau furajere, menținând în același timp întregul nivel al plății pentru înverzire acordate fermierilor. Acest lucru va spori capacitatea de producție a UE în pofida disponibilității limitate a terenurilor fertile;

▪ Flexibilitățile temporare specifice în legătură cu cerințele de import existente privind hrana pentru animale vor contribui la atenuarea presiunii asupra pieței de profil.

Comisia a propus un nou cadru temporar de criză, de sine stătător, care include și fermierii, producătorii de îngrășăminte și sectorul pescăresc. Acesta permite acordarea de ajutoare de stat fermierilor afectați de creșteri semnificative ale costurilor factorilor de producție. Prețurile la îngrășăminte și aprovizionarea cu îngrășăminte a fermierilor vor fi monitorizate pentru a se asigura faptul că perspectivele de recoltă la nivelul UE nu sunt periclitate.

Comisia propune, de asemenea, ca statele membre să comunice lunar date privind stocurile private de produse esențiale pentru alimente și furaje, pentru a avea o imagine de ansamblu precisă și în timp util a disponibilității acestora.

Consolidarea rezilienței și a sustenabilității sistemelor noastre alimentare

Sustenabilitatea alimentară este o parte integrantă a securității alimentare. La implementarea tranzițiilor necesare prevăzute în Strategia „De la fermă la consumator” și în Strategia privind biodiversitatea, Comisia se va asigura că productivitatea generală a agriculturii UE nu este subminată. Aceasta înseamnă o utilizare sporită a inovațiilor, pentru a contribui la creșterea productivității în mod sustenabil, cum ar fi agricultura de precizie, noile tehnici genomice, gestionarea îmbunătățită a nutrienților, gestionarea integrată a dăunătorilor, alternativele biologice la pesticidele chimice etc.

Sporirea rezilienței, prin reducerea dependenței agriculturii europene de energie, de importuri cu consum ridicat de energie și de importuri de hrană pentru animale este, mai mult ca oricând, o necesitate. Reziliența necesită surse de import și piețe de desfacere diversificate, prin intermediul unei politici comerciale multilaterale și bilaterale solide. Programul Orizont Europa va investi în cercetare și în inovare pentru a înlocui utilizarea îngrășămintelor sintetice. Printre propunerile prezentate de Comisie se numără sporirea eficienței de utilizare a azotului, tranziția la amoniacul verde pentru îngrășăminte și valorificarea biomasei.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)