România trebuie să-și îmbunătățească performanța față de țintele și obiectivele deceniului digital, pentru a stimula competitivitatea, reziliența, suveranitatea și promovarea valorilor europene și a acțiunii climatice, conform unei analize a Comisiei Europene (CE), citate de Agerpres. Executivul comunitar a publicat cel de-al doilea raport privind stadiul evoluției deceniului digital, oferind o imagine de ansamblu cuprinzătoare a progreselor înregistrate în încercarea de a atinge obiectivele și țintele digitale stabilite pentru 2030 prin programul de politică privind deceniul digital (DDPP). În cazul competențelor digitale de bază, CE recomandă României să continue măsurile legate de perfecționarea și recalificarea forței de muncă și să continue să îmbunătățească calitatea și relevanța cursurilor și a modului de predare în domeniul competențelor digitale.

Legat de acoperirea 5G, România trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a sprijini un nivel mai ridicat de ambiție pentru ținta 5G, inclusiv posibilul sprijin pentru cazuri de utilizare și proiecte pilot, având în vedere importanța pentru competitivitatea viitoare a UE și a României și pe baza tendinței pozitive actuale.

În domeniul digitalizării IMM-urilor, CE solicită României intensificarea acțiunilor privind digitalizarea afacerilor, începând cu furnizarea unei imagini de ansamblu cuprinzătoare asupra măsurilor de sprijin disponibile și identificarea potențialelor lacune în ceea ce privește satisfacerea nevoilor existente, precum și prin asigurarea bunei funcționări a centrelor europene de inovare digitală (EDIH).

În plus, țara ar trebui să extindă măsurile de sprijin pentru un sector al tehnologiei informațiilor și comunicațiilor (TIC) inovativ, stimulat de cheltuielile pe segmentul de cercetare-dezvoltare (R&D).

De asemenea, România ar trebui să ia în considerare măsuri suplimentare pentru păstrarea în țară a specialiștilor din domeniul tehnologiei informațiilor și comunicațiilor, recomandă Comisia Europeană.

Analiza CE arată că, în scenariul actual, eforturile colective ale statelor membre nu vor atinge nivelul de ambiție al UE. Printre lacunele identificate se numără necesitatea unor investiții suplimentare, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, în special în domeniul competențelor digitale, al conectivității de înaltă calitate, al adoptării inteligenței artificiale (IA) și al analizei datelor de către întreprinderi, al producției de semiconductori și al ecosistemelor de întreprinderi nou-înființate.

Atât UE, cât și statele membre joacă un rol important în asigurarea respectării noului cadru juridic, iau măsuri pentru a încuraja diseminarea tehnologiilor digitale și pentru a se asigura că cetățenii săi dispun de competențe digitale adecvate pentru a beneficia pe deplin de transformarea digitală. Acesta este motivul pentru care raportul din acest an solicită statelor membre să ia măsuri mai ambițioase, deoarece realizarea obiectivelor deceniului digital în ceea ce privește infrastructura digitală, întreprinderile, competențele și serviciile publice este esențială pentru prosperitatea economică și coeziunea societală viitoare a UE.

Adoptarea și dezvoltarea tehnologiilor inovatoare sunt esențiale pentru competitivitatea Europei, în special în peisajul geopolitic actual și din cauza amenințărilor tot mai mari la adresa securității cibernetice, solicitând o reziliență sporită și măsuri de securitate solide.

Raportul subliniază că UE este departe de a atinge obiectivele în materie de conectivitate stabilite de DDPP. Astfel, rețelele de fibră optică, esențiale pentru asigurarea conectivității la nivel de gigabit și pentru facilitarea adoptării tehnologiilor de vârf, cum ar fi IA, cloud și internetul obiectelor (IoT), ajung la doar 64% din gospodării. Rețelele 5G de înaltă calitate ajung în prezent doar la 50% din teritoriul UE, iar performanța lor este încă insuficientă pentru a furniza servicii 5G avansate. Pentru a aborda aceste provocări, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze pentru a promova o piață unică digitală cu adevărat funcțională.

În 2023, adoptarea IA, a cloud și/sau a volumelor mari de date de către întreprinderile europene a fost, de asemenea, cu mult sub obiectivul deceniului digital de 75%. Conform tendințelor actuale, doar 64% dintre întreprinderi vor utiliza tehnologia de tip cloud, 50% volume mari de date și doar 17% IA până în 2030. Pentru a realiza digitalizarea sectorului de afaceri, este extrem de important să se stimuleze adoptarea de instrumente digitale inovatoare de către IMM-uri, în special cloud și IA, precum și să se mobilizeze investiții private suplimentare în întreprinderile nou-înființate cu creștere puternică. Acest lucru este esențial pentru menținerea competitivității Europei în ceea ce privește inovarea bazată pe date, eficiența și creșterea economică.

O altă provocare majoră cu care se confruntă transformarea digitală a UE rămâne răspândirea limitată a tehnologiilor digitale dincolo de orașele mari. Pentru a aborda acest decalaj digital, este esențial să se promoveze cooperarea dintre actorii europeni la nivel transfrontalier și local, de exemplu prin proiecte multinaționale, centre europene de inovare digitală (EDIH) și consorții pentru o infrastructură digitală europeană (CIED). De anul trecut au fost obținute o serie de succese în acest sens, trei CIED fiind înființate până la sfârșitul lunii mai 2024.

Plasarea cetățenilor în centrul transformării digitale a societăților și economiilor noastre se află în centrul deceniului digital și al primului principiu al Declarației privind drepturile și principiile digitale.

În prezent, obiectivele în materie de competențe digitale stabilite de deceniul digital sunt încă departe de a fi atinse, doar 55,6% din populația UE având cel puțin competențe digitale de bază. Conform tendinței actuale, numărul specialiștilor TIC în UE va fi de aproximativ 12 milioane în 2030, cu un dezechilibru de gen persistent. Pentru a atinge obiectivele, statele membre ar trebui să urmeze o abordare multidimensională pentru a promova competențele digitale la toate nivelurile de educație și pentru a stimula tinerii, în special fetele, să fie interesați de disciplinele din domeniile științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STIM).

Statele membre înregistrează progrese în direcția atingerii obiectivului de a face toate serviciile publice esențiale și dosarele electronice de sănătate accesibile online cetățenilor și întreprinderilor, precum și de a le pune la dispoziție o identificare electronică securizată (eID). În pofida adoptării inegale de la un stat membru la altul, identificarea electronică este disponibilă în prezent pentru 93% din populația UE și se preconizează că portofelul UE pentru identitatea digitală va stimula utilizarea acestuia. Cu toate acestea, într-un scenariu de statu-quo, realizarea a 100% din serviciile publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi până în 2030 rămâne o provocare.

Statele membre vor trebui acum să își revizuiască și să își adapteze foile de parcurs naționale pentru a se alinia la ambiția programului de politică privind deceniul digital înainte de 2 decembrie 2024. Astfel cum este prevăzut în PPDD, Comisia va monitoriza și va evalua punerea în aplicare a acestor recomandări și va raporta cu privire la progresele înregistrate în următorul raport privind stadiul evoluției deceniului digital, în 2025.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)