În ultimul timp, pe baza comunicatului Institutului Național de Statistică (INS), am avut posibilitatea să prezentăm și să comentăm rezultatele de ansamblu ale economiei românești în prima jumătate a anului în curs. Acum, tot potrivit aceleiași surse, suntem în măsură să consemnăm câteva dintre caracteristicile demarajului în semestrul al doilea, respectiv ceea ce s-a înregistrat și în luna iulie, prin prisma evoluțiilor sectoriale.

Ceea ce atrage atenția în primul rând privește industria, dintr-o triplă perspectivă: producția propriu-zisă, valoarea de piață a acesteia și comenzile noi de care beneficiază. De ce se impune să ne ocupăm prioritar de industrie? Chiar dacă ponderea acestei ramuri în produsul intern brut a scăzut în ultimii ani de la o pătrime la sub o cincime, este limpede că – de la satisfacerea unor nevoi vitale ale fiecăruia dintre noi până la exporturi esențiale – tot industria are cuvântul decisiv.

Și acum, câte ceva despre datele statistice definitorii fie și numai pentru o sumară analiză a legăturilor organice dintre macro și microeconomie, aceasta din urmă constituind, cum bine se știe, zona în care profesioniștii contabili desfășoară o parte considerabilă a activității lor.

Este evident că redresarea economiei naționale din acest an, pe fondul unui proces similar în întreaga Uniune Europeană, a avut și are ca forță motrice industria, alături de consum. În șapte luni din acest an, industria și-a sporit producția în serie brută cu 14 procente și în serie ajustată cu 15,1 procente, comparativ cu perioada corespunzătoare din 2020. Din păcate, în iulie, s-a înregistrat o scădere a producției industriale în serie brută cu 0,6% și în serie ajustată cu 1%. Să sperăm că, în această privință, avem de-a face doar cu o diminuare conjuncturală. Trendul e, cum s-a văzut, pozitiv, pierderile din anul trecut fiind recuperate în întregime în condițiile în care s-a realizat și ceva în plus.

Dacă ne referim la cele trei principale subramuri ale industriei, constatăm că – tot în comparație cu perioada similară din anul trecut – domeniul extractiv și-a redus producția cu peste 2 procente, industria prelucrătoare a avansat cu mai mult de 15 procente, iar sfera energeticii și-a majorat producția cu 13 procente. Ar fi fost, desigur, de preferat ca industria prelucrătoare să cunoască un ritm de creștere mai înalt comparativ cu sectorul energetic, întrucât domeniile energofage continuă să dețină o pondere însemnată în totalul ramurii. Bineînțeles, se cer luate în considerare și subsectoarele care, atât din cauze conjuncturale, cât și ca o consecință a schimbărilor structurale de mai lungă durată, au înregistrat suișuri și coborâșuri semnificative. Este vorba, între altele, despre fabricarea de echipamente electronice, mijloace de transport, mobilă, respectiv domenii în care, de regulă, gradul de prelucrare a materiilor prime și materialelor este mai ridicat, în raport cu restul industriei. Căderile din luna iulie în aceste sectoare au avut o puternică influență asupra rezultatelor din întreaga industrie.

Este interesant că sub aspect valoric avem de-a face cu multe rezultate care reflectă simetric evoluția întregii producții industriale. Cifra de afaceri a înregistrat pe 7 luni un spor impresionant, aproape 24 procente. Una dintre explicații vizează creșterea ponderii sectoarelor care produc cantitatea cea mai mare de valoare adăugată, dar trebuie ținut seama și de creșterea costurilor, în special cu forța de muncă și cu materiile prime și materialele necesare respectivelor sectoare. Aici sesizăm și unele efecte ale pandemiei: cel mai mare spor al cifrei de afaceri s-a înregistrat la bunurile de folosință îndelungată.

Toate comunicatele INS din ultimele zile ne oferă elemente deosebit de concludente privind și alte aspecte ale activității economico-sociale din primele șapte luni, ca premisă pentru predicții credibile. Astfel, volumul contractelor noi în industrie a crescut cu 28,7% față de perioada similară din anul trecut. Cel mai mare spor se consemnează la bunurile intermediare, precum și la bunurile de capital. Astfel, se conturează, pentru perioada următoare, posibilitatea practică de a se accelera ritmul de creștere a producției și valorii realizate în industrie. Este una dintre concluziile majore oferite de cele mai recente date statistice, ceea ce motivează și opinia cvasiunanimă a întreprinzătorilor și managerilor privind șansele reale ale unei creșteri economice mai susținute, sănătoase, în acest an, comparativ chiar cu optimista prognoză de toamnă.

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)