Sud-Estul României se situează pe locul 234 din cele 234 de regiuni ale Uniunii Europene, conform indicelui competitivității regionale (ICR), o versiune complet revizuită a unui instrument deja consacrat care măsoară diferite dimensiuni ale competitivității pentru toate regiunile UE, publicat de Comisia Europeană (CE), informează Agerpres. Pe locul 233 din cele 234 regiuni ale UE se situează regiunea de Nord-Est a României, cu un scor de 46,6 puncte față de o medie de 100 la nivelul UE. Un scor mai slab are doar regiunea de Sud-Est a României, cu 44,9 puncte.

La polul opus, regiunile Utrecht și Zuid-Holland, ambele din Țările de Jos, precum și regiunea capitalei franceze Île-de-France sunt cele mai competitive din UE, cu scoruri de 150,9 puncte, respectiv 144,1 puncte și 142,8 puncte.

"Competitivitatea teritorială reprezintă capacitatea unei regiuni de a oferi un mediu atrăgător și sustenabil în care întreprinderile și rezidenții să locuiască și să își desfășoare activitatea. Acest indice revizuit ne oferă o perspectivă mai aprofundată asupra diferitelor niveluri de competitivitate ale regiunilor UE și este un instrument prețios pentru o mai bună elaborare a politicilor. El ne va permite să elaborăm politici mai bune, care pot oferi condiții de viață atractive și sustenabile pentru cetățenii din regiunile Europei", a declarat comisarul pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira.

Potrivit Executivului comunitar, între ediția din 2016 a indicelui și cea din 2022, competitivitatea regională s-a îmbunătățit în regiunile mai puțin dezvoltate, în timp ce performanța regiunilor de tranziție a fost mai eterogenă. Regiunile mai dezvoltate continuă să aibă cele mai bune performanțe.

Toate regiunile din statele membre din estul UE și-au îmbunătățit performanța între ediția din 2016 și cea din 2019, în timp ce în regiunile din sudul UE, care prezintă, la rândul lor, niveluri relativ scăzute de competitivitate, performanțele au fost inegale. Între edițiile din 2019 și 2022, majoritatea regiunilor din estul UE au continuat să recupereze decalajul, inclusiv în statele baltice, Croația, Ungaria, Polonia și Slovenia. Cu toate acestea, anumite părți din Cehia, România, Slovacia și Bulgaria s-au îndepărtat și mai mult de media UE.

De asemenea, regiunile capitalelor sunt cele mai competitive în toate statele membre, cu excepția Germaniei, a Italiei și a Țărilor de Jos. Decalajul față de celelalte regiuni poate fi mare și este deosebit de ridicat în Franța, România și Slovacia.

Țările mai competitive tind să aibă un decalaj mai mic între regiunea capitalei și celelalte regiuni. Acest lucru subliniază faptul că politicile și investițiile publice ar trebui să promoveze convergența ascendentă, care ajută regiunile mai puțin competitive să își îmbunătățească performanța și să recupereze decalajul, garantând totodată că regiunile cele mai competitive continuă să prospere.

În regiunile mai competitive, PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare. În aceste regiuni, femeile beneficiază de condiții-cadru mai bune, putând așadar să obțină rezultate mai bune, și există un număr mai mic de femei tinere care nu sunt încadrate profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (rate NEET). Totodată, regiunile mai competitive sunt deosebit de atractive pentru proaspeții absolvenți, cărora le este mai ușor să își găsească un loc de muncă acolo.

Rezultatele ICR 2.0 arată că regiunile UE au încă nevoie de sprijin din partea Uniunii pentru a-și îmbunătăți competitivitatea și pentru a reduce decalajele dintre ele. Politica de coeziune este principala politică de investiții a UE menită să sprijine regiunile în domenii precum crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creșterea economică, dezvoltarea durabilă și îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.

Lansat în 2010 și publicat o dată la trei ani, ICR permite regiunilor UE să își monitorizeze și să își evalueze evoluția în timp și în comparație cu alte regiuni. Acesta este un instrument important care oferă o perspectivă europeană asupra competitivității regiunilor, pe baza a 68 de indicatori. Ediția din 2022 a ICR utilizează o metodologie complet revizuită și recalculează cele două ediții anterioare. ICR 2.0 este compus din 3 indici secundari: "De bază", "Eficiență" și "Inovare" și din 11 piloni privind diferitele aspecte ale competitivității: "Instituții", "Stabilitate macroeconomică", "Infrastructuri", "Sănătate", "Educație de bază", "Învățământ superior, formare și învățare pe tot parcursul vieții", "Eficiența pieței muncii", "Dimensiunea pieței", "Maturitate tehnologică", "Sofisticarea întreprinderilor" și "Inovare".

(Copyright foto: 123RF Stock Photo)