Ce va fi mâine se profilează de azi
Numărul 40, 12-18 oct. 2022 » Comentariul ediției
Cine urmărește cotidian cu atenție informațiile și dezbaterile care abundă în spațiul public observă că interesul general se deplasează tot mai clar spre anul viitor, ignorându-se, într-o anumită măsură, un fapt elementar, și anume că nimic nu se poate construi din perspectiva viitorului mai apropiat sau mai îndepărtat fără luarea în considerare a ceea ce se întâmplă în prezent. Fie că ne referim la proiectele de buget pentru anul 2023, proiecte în curs de elaborare, fie că avem în vedere prognozele privind creșterea economică pe termen scurt și mediu, nu putem ignora punctul de pornire spre ziua de mâine.
În acest context, comentariul de față se dorește a fi un îndemn la evaluarea lucidă a stărilor de fapt actuale din economie, ceea ce reprezintă un exercițiu obligatoriu la toate nivelurile decizionale, inclusiv pentru o pregătire adecvată a activității din anul 2023.
În vederea sintetizării tabloului aferent, ne este de ajutor – ca de obicei – opinia oficială a Băncii Naționale a României (BNR). Cea mai recentă analiză în temă a fost prilejuită de ședința Consiliului de Administrație al BNR din 5 octombrie a.c. Deși mai toate comentariile din zilele precedente s-au centrat asupra inflației, așa cum o abordează BNR, se cuvine a ne reaminti că rădăcinile creșterii generalizate a prețurilor se află în mersul general al economiei, firește, în contextul dat, european și mondial.
Prima observație este de o importanță capitală, deoarece, direct și indirect, vizează posibilitatea intrării României în ceea ce se numește recesiunea tehnică, respectiv o scădere a ritmului de creștere a Produsului Intern Brut două trimestre consecutiv. Sigur, avem de așteptat până la mijlocul lunii noiembrie pentru a afla cum a evoluat PIB în trimestrul al III-lea, dar și în această privință avem semnale statistice elocvente.
Astfel, BNR menționează, cu toată îndreptățirea, că în trimestrul al II-lea s-a înregistrat o încetinire considerabilă a ritmului de creștere economică, în comparație cu primul trimestru al anului în curs – de la 5,1% la 2,1%. Tot BNR consideră că această dinamică „face probabilă o creștere moderată a excedentului de cerere agregată, contrar așteptărilor”.
Cităm, în continuare, o evaluare potrivit căreia „cele mai recente date ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o încetinire puternică a creșterii economice în trimestrul III față de intervalul precedent”. În această ordine de idei, nu ne referim, deocamdată, la cauze. Comparăm doar două caracterizări. Dacă în ceea ce privește încetinirea ritmului de creștere a economiei în trimestrul II se folosește sintagma de „încetinire considerabilă”, pentru trimestrul III se vorbește despre „o încetinire puternică”. În termenii științei economice, textele comparate indică, fie și numai la modul „sugestie”, o agravare a situației.
Nu avem de-a face cu un joc speculativ de cuvinte, întrucât afirmația se bazează pe argumente. În acest sens, se menționează, între altele, situația geopolitică, determinată mai ales de războiul din Ucraina, crizele energetică și alimentară, creșterea explozivă a ratei inflației.
Detaliind unele fenomene și procese care anticipează încetinirea ritmului de creștere a economiei, BNR se referă la scăderea dinamicii anuale a comerțului cu amănuntul, la comprimarea activității din sfera serviciilor prestate populației, la diminuarea producției industriale și a volumului comenzilor noi în industria prelucrătoare. Totodată, exporturile de bunuri și servicii și-au redus variația anuală, în timp ce importurile și-au majorat-o ușor, inclusiv pe fondul evoluției nefavorabile a prețurilor externe. Acest fapt a provocat reamplificarea dinamicii anuale înalte a deficitului comercial față de media trimestrului II și, în special, a deficitului de cont curent care a reflectat și o deteriorare a evoluției soldului balanțelor veniturilor secundare.
Prin aceste exemple nu s-a epuizat tema pe care o tratăm, deoarece mai sunt de consemnat și de analizat evoluțiile de pe piețele financiare și monetare, evoluții contradictorii, precum și numeroase fenomene sociale. Le vom comenta și pe acestea cu un alt prilej. Ceea ce este de reținut în mod special privește atât fondul evaluărilor, cât și metodologia care stă la baza lor. Economia este văzută de BNR nu numai ca un tot unitar, cu interdependențe extrem de ramificate și de strânse, ci și ca o parte a unui întreg care înseamnă Uniunea Europeană, parte – la rândul ei – din economia globală. Numai prin luarea în considerare a tuturor acestor conexiuni este posibilă elaborarea, la nivelul entităților economico-sociale, a unor planuri de afaceri realiste, cu șanse de succes. Nu există alternativă la această manieră de abordare, experiența de până acum, mai ales în vremuri de criză, atestând, prin toate articulațiile ei, aceste adevăruri, deopotrivă elementare și de necontestat.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național