Convorbire cu prof. univ. dr. Robert Aurelian Șova, președintele CECCAR

Teodor Brateș: Înainte de toate, vă rog, domnule președinte, să conturați în sinteză o imagine de ansamblu a manifestărilor din această săptămână care poartă girul de prestigiu al autenticului brand național reprezentat de CECCAR.

Robert Aurelian Șova: Într-adevăr, ne aflăm într-o săptămână deosebit de importantă, deoarece evenimentele – despre care a informat și informează CECCAR Business Magazine – îngemănează simbolic, dar și sub aspect practic cele trei ipostaze ale timpului – trecut, prezent și viitor. Avem toate motivele să considerăm că suntem moștenitorii unei istorii care ne onorează, că acționăm, în momentul de față, consecvent și coerent sub imperativele timpului în care trăim și, mai cu seamă, că pregătim viitorul de pe „poziția” celor care îl anticipează prin viziune și strategii. În esență, Ziua Națională a Contabilului Român, Forumul Național al Practicilor Mici și Mijlocii și, mai ales, Congresul al XXI-lea al Profesiei Contabile din România alcătuiesc un „triptic” care ne situează, în timp și spațiu, drept o organizație profesională puternică nu numai în plan național, ci și în plan regional, european și mondial. Este suficient să menționez că la Congres vor participa numeroase personalități din structurile profesionale de anvergură, precum Federația Internațională a Contabililor (IFAC) și Federația Experților Contabili Europeni (FEE), pentru a releva prestigiul de care se bucură CECCAR în comunitatea noastră profesională internațională.

Ați deschis „drumul” spre sublinierea locului și rolului CECCAR nu numai în prezent, ci și într-o largă perspectivă istorică. Mă refer la împlinirea a 95 de ani de la înființarea organizației profesionale a contabililor români.

Acesta este, dacă mă pot exprima astfel, un element de bază în contextul în care se va desfășura Congresul. Voi transmite un mesaj care se va referi direct la această importantă aniversare.

Mesaj pe care și CECCAR Business Magazine îl va publica în numărul viitor. În continuarea acestei convorbiri vă rog să vă referiți la ceea ce reprezintă trecutul și prezentul ca „temelie” pentru viziunea CECCAR asupra viitorului.

Însăși tema Congresului al XXI-lea dă răspuns la întrebarea pe care ați formulat-o. Privirea noastră este îndreptată spre viitor, așa cum se prefigurează prin ansamblul condițiilor vieții economice moderne care influențează profesia contabilă. În acest sens, reamintesc că, în mod tradițional, profesioniștii contabili oferă servicii de conformare. Dezvoltarea tehnologică a simplificat, însă, ținerea contabilității, precum și celelalte servicii financiar-contabile...

... tradiționale.

Exact. Ca o consecință a acestui fapt, tot mai mulți furnizori oferă servicii de consultanță financiar-contabilă care, în mod tradițional, erau oferite numai de profesioniștii contabili. În noul context economic complex, caracterizat prin globalizare și digitalizare, cererea pentru consultanță în afaceri este tot mai mare, creând posibilitatea pentru profesionistul contabil ca, prin fructificarea avantajului relației privilegiate cu antreprenorii/managerii, să îndeplinească rolul de consilier, confident, analist, facilitator și educator pentru clienții săi. Pe scurt, contabilii se confruntă cu o concurență importantă din partea altor furnizori de servicii pentru livrarea nu numai de consultanță de afaceri, ci și, de asemenea, de servicii tradiționale.

Remarc, din nou, că aceste idei esențiale sunt reflectate de tema centrală a Congresului.

De fapt, realitățile, în special dezvoltarea tehnologică, au transformat rapid modele de afaceri – fenomen cunoscut sub denumirea de „perturbare digitală” (digital disruption) – ca o consecință a vitezei și a intensității modificărilor. Avansul tehnologic a determinat, în bună măsură, eliminarea granițelor tradiționale, ca proces component al globalizării economice. Digitalizarea proceselor de afaceri a făcut ca volumul de date disponibile aproape instantaneu în întreaga lume să fie într-o continuă creștere. Mai mult, astăzi, investitorii, precum și alte segmente economico-sociale interesate pot accesa și analiza cantități importante de informații din alte surse decât cele tradiționale, cum ar fi social media, fapt de neimaginat cu câțiva ani în urmă. Investitorii, finanțatorii, agențiile de rating, autoritățile de reglementare și managementul companiilor „consumă” tot mai multe date, informații financiare și nonfinanciare, în scopul de a lua decizii bazate pe cele mai recente cuceriri științifico-tehnice.

Mi-aș permite să întreb ce se întâmplă în condițiile în care datele, informațiile sunt opace, deficitare la capitolul încredere sau nu sunt utile în procesul adoptării deciziilor? La ce bun acest volum de date?

Tocmai aici intervin calitățile profesioniștilor contabili prin competența lor profesională care implică, deopotrivă, discernământ și responsabilitate. Ceea ce nu exclude și luarea în considerare a faptului că tehnologia presupune apariția unor noi riscuri. Erorile în date și atacurile cibernetice pot submina o afacere. Tehnologia poate spori transparența și încrederea sau le poate eroda rapid.

Ce înseamnă, în prezent, asemenea riscuri și provocări pentru profesia contabilă din România?

Înseamnă un nou și puternic stimulent pentru dezvoltarea și aprofundarea calităților la care m-am referit. În noul context economic, caracterizat prin globalizare și digitalizare, profesionistul contabil trebuie să dețină competențele necesare furnizării de valoare adăugată investitorilor, companiilor și instituțiilor de reglementare. Expertiza profesionistului contabil în sintetizarea și prezentarea datelor și informațiilor permite adoptarea soluției optime în asigurarea relevanței, fiabilității, transparenței și accesibilității în timp util a datelor. Tocmai de aceea considerăm că există numeroase oportunități pentru profesionistul contabil în această lume economică, bazată pe date și pe informații relevante, pentru noi abordări privind modul tradițional de raportare, inclusiv prin îmbunătățirea raportării financiare, furnizând astfel managementului companiilor, investitorilor, precum și autorităților de reglementare și altor părți interesate informații transparente, sincere cu privire la rezultatele, situația financiară și stabilitatea unei companii.

Desigur, toate aceste aspecte extrem de importante vor fi examinate aprofundat în cursul lucrărilor Congresului, inclusiv în sesiunile pe care le veți modera dvs. De aceea, în încheierea convorbirii, vă rugăm să formulați premisele care le oferă participanților la importantul eveniment perspectiva de a contribui la clarificarea unor teme teoretice și practice fundamentale, ca o condiție a succesului în profesie.

Suntem convinși că, în condițiile evocate, cel mai bun model este acela care presupune parteneriatul dintre profesionistul contabil înzestrat cu competențele potrivite și tehnologiile inteligenței artificiale, în care fiecare să contribuie la găsirea raționamentului necesar rezolvării problemelor profesionale și de afaceri tot mai complexe. Aceste tendințe ale tehnologiilor pot ajuta profesionistul contabil să-și servească mai bine clienții și, în cele din urmă, să adauge mai multă valoare economiei naționale, ceea ce înseamnă, implicit, slujirea interesului public. În concluzie, putem afirma că suntem optimiști în legătură cu viitorul profesiei contabile, al profesioniștilor contabili membri ai CECCAR, respectiv cei care dețin competențe profesionale, digitale potrivite furnizării de servicii într-o economie globală și din ce în ce mai tehnologizată, în care datele și informațiile sunt disponibile în timp real. Prin urmare, suntem preocupați, în cel mai înalt grad, să identificăm tendințele, să vedem modul în care ele influențează evoluția profesiei noastre și să ne poziționăm cât mai bine pentru viitor, prin tot ceea ce întreprinde organismul nostru profesional – CECCAR.

Raportarea integrată, din perspectiva celor trei piloni – Oameni, Planetă, Profit

Interviu cu lect. univ. dr. Florin Dobre, directorul general al CECCAR

Teodor Brateș: Tematica deosebit de bogată supusă atenției participanților la Congres include, la loc de seamă, o dezbatere care se anunță de mare interes referitoare la o serie de concepte cu o arie largă de aplicare. Vă rugăm să vă referiți la câteva dintre acestea.

Florin Dobre: Rețin cu precădere preocupările și provocările determinate de procesul elaborării unui sistem de raportare corporativă integrat, proces care se desfășoară de aproape 20 de ani. Raportarea integrată s-a dezvoltat pe baza unui concept care a orientat și orientează activitățile spre întocmirea de către fiecare entitate a unui raport pentru dezvoltarea sustenabilă. Dacă ar fi să sintetizăm aceste preocupări și provocări, cel mai potrivit ar fi să evocăm formula cunoscută și sub denumirea de Cei trei piloni, respectiv Triple Bottom Line – People, Planet and Profit (Oameni, Planetă, Profit). Raportarea integrată are, prin urmare, ca principal obiectiv concentrarea într-un singur document a informațiilor financiare, dar și nonfinanciare privind performanțele unei entități în diverse domenii. Avem în vedere în definirea conceptului cerințele asigurării sustenabilității, luând în considerare în cel mai înalt grad impactul companiei asupra mediului.

Referindu-ne tot la concepte, apare – cred – necesar să se trateze și tema extrem de importantă a raportului dintre standardizare și originalitate.

Evident, se impune și o abordare prin prisma standardizare vs originalitate. În ceea ce privește standardizarea, Consiliul Internațional pentru Raportare Integrată (IIRC) are misiunea de a crea un cadru conceptual adecvat. Se are în vedere un set de activități și procese care au ca obiectiv o raportare cu privire la modul în care strategia, previziunile și rezultatele organizației permit crearea și menținerea valorii pe termen lung.

Pentru că dezbaterea se concentrează tocmai asupra modalităților prin care se urmărește eficientizarea activităților economico-sociale, iese mai pregnant în evidență rolul raportării integrate prin prisma impactului asupra stakeholderilor.

Această temă este, de asemenea, foarte importantă, iar tratarea ei s-a situat și se situează în centrul unor dezbateri în mediul academic, precum și în cel al profesioniștilor contabili. Mă refer, în acest context, la inițiativele de integrare a informațiilor de tip nonfinanciar în raportul anual publicat de entități. Progresul înregistrat de IIRC în domeniul raportărilor integrate a fost susținut, încă de la bun început, de profesia contabilă, prin toate organizațiile ei internaționale reprezentative. Oportunitatea raportării integrate presupune – subliniez din nou – dezvoltare durabilă, responsabilitate socială, precum și rapoarte financiare într-un singur raport, integrat, anual. Viziunea care stă la baza raportului integrat implică o abordare holistă, conferă valoare economică, socială și de mediu pentru părțile interesate, inclusiv acționarii și investitorii, care încep să se concentreze tot mai mult asupra valorii adăugate a informațiilor extrafinanciare.

Cum era și este firesc în orice dezbatere, efortul științific se concentrează și asupra unei delimitări bine fundamentate între mit și realitate. Din perspectiva raportării integrate, cum vedeți dvs. formula optimă?

Conformitatea cu cerințele și reglementările reprezintă principalul element prin care se câștigă încrederea investitorilor. Directorii financiari sunt tot mai conștienți de nevoia de a trece dincolo de raportarea standard a informațiilor financiare, atunci când este vorba despre atragerea de investitori, prin depășirea pragului indus de mituri, recurgându-se la utilizarea raportării integrate pentru creșterea credibilității informațiilor prezentate publicului, credibilitate direct proporțională cu gradul de reflectare a realității. Se poate, deci, afirma, cu deplin temei, că raportarea integrată oferă și posibilitatea combinării raportărilor interne și externe, din care rezultă o mai mare eficiență, transparență și consecvență. Prin utilizarea eficientă a raportărilor integrate, stakeholderii au acces la informațiile pe care le consideră necesare, iar directorii financiari pot consolida încrederea utilizatorilor prin furnizarea de informații-suport în luarea deciziilor. În opinia mea trebuie analizate costul de oportunitate și pragul de semnificație, deoarece viteza cu care circulă informația poate fi deosebit de importantă. Prin stabilirea unui prag de semnificație adecvat, informațiile sunt furnizate în cantitatea, la calitatea și la momentul oportun.

Odată clarificate aceste aspecte, vă propun să vă referiți și la diferența dintre corporate social responsibility (CSR) și conformare.

Principala diferență dintre raportarea integrată, care include și CSR, și raportarea standard este obligativitatea. Prin standarde internaționale sau reglementări naționale se prezintă conținutul minim al unui set de situații financiare. Prin obligativitatea de a divulga informațiile respective, chiar dacă acestea se prezintă sub forma unui raport, nu poate fi vorba despre responsabilitate socială. Când aduc în atenție responsabilitatea socială, îmi place să amintesc că aceasta nu se găsește „într-un standard”, ci trebuie să dea expresie celor mai bune intenții ale companiei în relația celor trei piloni – Oameni, Planetă, Profit. CSR este opțională, nu implică obligativitate, iar opțiunea de a divulga informații către stakeholderi aparține în totalitate companiei. Pe viitor, pentru entitățile de interes public ar fi util ca aceste raportări să devină obligatorii. Este necesară dezvoltarea de standarde care să cuprindă informații obligatoriu de divulgat către toate părțile interesate.

O organizare pe măsura importanței unui eveniment profesional cu amplă rezonanță internă și internațională

Interviu cu Anca Bogorin, vicepreședinte al CECCAR

Teodor Brateș: Ne aflăm în săptămâna la finalul căreia se va desfășura ediția a XXI-a a Congresului Profesiei Contabile din România, eveniment de referință pentru reprezentanții organismelor profesionale din domeniul financiar-contabil, ai instituțiilor publice, precum și ai mediului de afaceri. Dat fiind interesul deosebit față de această importantă reuniune, vă rugăm să dezvăluiți câte ceva din „culisele” procesului de organizare a evenimentului.

Cu alte cuvinte, există premise dintre cele mai bune pentru realizarea tuturor obiectivelor propuse.

Remarc că tema primei sesiuni, pe care o veți modera dvs., este deosebit de incitantă: Experții contabili – parteneri de business versus funcții suport. Vă propun să prezentați principalele argumente care au determinat înscrierea ei în programul apropiatului Congres al Profesiei Contabile.

Cum apreciați dvs. gradul de conștientizare de către antreprenori a faptului că reușita în afaceri constă, de multe ori, în consultarea permanentă a profesioniștilor contabili și fiscali, în rolul lor de consilieri de bază în întregul proces de fundamentare a deciziilor?

Piața, mediul economic actual atestă faptul că acest grad de conștientizare este mare și va mai crește încă. După o criză economică profundă, într-un mediu de afaceri competitiv, globalizat și tot mai complex, o decizie financiară nepotrivită poate duce la colaps. Așadar, fără să înlăturăm funcția suport de conformare contabilă și fiscală, profesionistul actual devine parte sine qua non a deciziei de business.

Se anunță un eveniment extraordinar, vă dorim succes!

Mulțumim și sperăm să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor participanților.

Programul Congresului
Sala Atlas a Hotelului Radisson Blu, București