Contabilitatea criminalistică, soluția pentru securitatea economică a organizației
Numărul 38, 28 sep. - 4 oct. 2022 » Direct de la sursă
Evoluția societății a adus și schimbarea modelelor de afaceri. Dezvoltarea economică, apariția de noi tehnologii, digitalizarea au condus la o transformare radicală a conceptului de business și a modului în care o afacere se desfășoară. În acest context, instrumentele de gestionare și diminuare a riscurilor sunt vitale pentru orice organizație. Un control eficient asupra tuturor operațiunilor și resurselor este cheia pentru succesul oricărei organizații. Acest control, care conduce la reducerea costurilor și la minimizarea riscurilor afacerii, este asigurat prin activitatea de contabilitate criminalistică.
Ce este contabilitatea criminalistică?
Contabilitatea criminalistică este definită ca intersecția dintre contabilitate și lege. Apărută încă din anii 1800, contabilitatea criminalistică s-a dezvoltat începând cu anii 1980. Îmbinând abilitățile de contabilitate cu metode moderne de investigație pentru a efectua o examinare a finanțelor unei persoane sau unei afaceri, contabilitatea criminalistică este folosită frecvent în cazurile de fraudă și delapidare pentru a explica natura unei infracțiuni financiare în instanță.
Contabilitatea criminalistică îndeplinește două funcții principale:
1. expertiza în cadrul unui litigiu, care recunoaște rolul profesionistului contabil judiciar ca expert independent în situația unui litigiu/unei dispute – aceasta are rolul de a clarifica o anumită stare de fapt, obiect al litigiului;
2. investigația, care utilizează abilitățile profesioniștilor contabili criminaliști pentru descoperirea faptelor de fraudare cu impact financiar – aceasta este răspuns la preocupările specifice legate de fapte ilicite în care investigatorul este angajat să efectueze proceduri de colectare, analiză, evaluare sau interpretare a anumitor aspecte probatorii pentru a sprijini părțile interesate să ajungă la o concluzie cu privire la temeinicia preocupărilor privind existența unei posibile fraude.
În general, contabilitatea criminalistică se referă la fraudă, respectiv la prevenirea, detectarea și investigarea fraudei.
Principalele categorii de fraudă, identificabile atât în sistemul privat, cât și în cel public:
- deturnările de active implică furtul sau utilizarea abuzivă a activelor unei organizații;
- corupția implică utilizarea influenței ilegale sau abuzive într-o tranzacție comercială pentru a obține beneficii personale, contrar obligației unei persoane față de angajatorul său sau drepturilor altuia;
- denaturarea situațiilor financiare și a altor declarații financiare implică denaturarea intenționată a informațiilor financiare pentru a-i induce în eroare pe alții care se bazează pe acestea pentru a lua decizii economice;
- denaturarea raportărilor nefinanciare și a altor declarații nefinanciare implică denaturarea intenționată a informațiilor nefinanciare, incluzând indicatorii de sustenabilitate (ESG – mediu, social, guvernanță), pentru a induce în eroare părțile interesate.
Cunoscând implicațiile fraudei și ale oricărui fenomen ilicit de natură economică la nivelul organizației, implicit la nivelul societății, apare cu atât mai importantă contabilitatea criminalistică, ce contribuie semnificativ la securitatea economică a organizației.
Contabilitatea criminalistică se prefigurează a fi o componentă-cheie a unei economii pregătite pentru viitor, iar CECCAR – în calitate de organism profesional care reprezintă și gestionează profesia contabilă în România – aduce în atenție importanța utilizării serviciilor oferite de profesioniști care pot face diferența între succesul și eșecul unei afaceri.
(Copyright foto: 123RF Stock Photo)
Legătura dintre știință și artă – via învățământ | Aula Magna a Politehnicii, gazdă a spectacolelor de teatru
La Palatul Bragadiru, manifestări cultural-artistice pentru toate vârstele și profesiile
Festivalul Internațional Meridian, la cotele performanțelor artistice contemporane
Performanțe în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural imaterial
Pe „partitura” timpului: 160 de ani de învățământ superior muzical românesc
O nouă „punte” de comunicare publică: digitalizarea patrimoniului național
Teatrul pentru tineri, de la vocația națională la reputația internațională
Premii pentru conservarea și valorificarea „perlelor” patrimoniului cultural național